Management în Uniunea Europeană

Introducere

In ziua de azi pentru ca o companie sa fie recunoscuta de catre criticii acesteia, ca o intreprindere care aduce un profit substantial, ea trebuie sa depaseasca acel rang de companie nationala si sa treaca la cel de companie internatonala. Este adevarat ca marile castiguri apar in urma indeplinirii unor afaceri cu firme din afara spatiului teritorial natal, lucru explicat de existenta unui numar mai mare de cereri venite din exterior. Totusi odata cu realizarea acestui pas important se poate realiza ca si regulile “vechiului joc” se schimba brusc, societatile diferitelor tari avand alte mentalitati decat cele cu care membrii firmei in cauza au fost obisnuiti.

Pe baza enuntului de mai sus am decis sa realizez lucrarea aceasta nu neaparat ca vad in viitorul apropiat ca as fi angajat intr-un post in strainatate ci si din motivul ca pentru a putea interactiona mai bine cu oamenii din jurul tau trebuie sa stii: ce mod de viata, ce mentalitate si ce obiceiuri detin acestia. Am ales sa studiez cateva din tarile din Uniunea Europeana pe baza rationamentului ca daca o firma vrea sa realizeze diferite afaceri cu cumparatori din afara aceasta va alege sa interactioneze cu cei mai apropiati din motive are difera de la faptul ca casturile ar putea si mai scazute proportional cu distanta, sau pentru ca tarile vecine prezinta o cultura mai usor de asimilat.

Managementul internaţional reprezintă un management intercul-tural din cel puţin două puncte de vedere: mai întâi pentru că se referă la raporturi ce se stabilesc şi se devoltă între ţări diferite, deci între spaţii culturale naţionale diferite; apoi pentru că are în vedere interacţiuni între organizaţii – firma, clienţi concurenţa – care au valori şi comportamente diferite, adică au culturi de întreprindere diferite.

Prin management internaţional se înţelege managementul societăţilor trans-naţionale, sau alte ori managementul global, analizat la scară mondială.

Managementul afacerilor internaţionale şi managementul afacerilor în plan naţional se aseamănă prin aceea că, în ambele cazuri se urmăreşte atingerea obiectivelor economice ale organizaţiei prin coordonarea raţională şi utilizaea eficientă a resurselor. Ele se deosebesc datorită contextelor diferite în care se realizează, a diversităţii culturale a participanţilor la tranzacţii, precum şi ca urmare a concepţiilor şi practicilor manageriale diferite.

Dezvoltarea managementului internaţional este o reflectare a procesului de internaţionalizare a vieţii economice, care a impus ca mediu de existenţă şi funcţionare a firmei piaţa mondială, spaţiul economic global. Acest proces s-a realizat atât prin intensificarea internaţionalizării – în plan regional (integrare economică) sau mondial (creşterea comerţului internaţional, a investiţiilor străine, dezvoltarea relaţiilor financiar-valutare) – cât şi prin lărgirea acesteia, extinderea relaţiilor economice şi creşterea interdependenţelor dintre fluxurile comerciale, de investiţii şi financiar-valutare la scară globală.

Orientarea managementului internaţional şi intercultural îşi găseşte cea mai bună aplicare în spaţiul european. Europa este prin excelenţă un continent al statelor-naţiune, care s-a format şi dezvoltat în mod organic, în urma unui îndelungat proces istoric.

Euromanagementul ca disciplină de studiu s-a afirmat în anii ’90, şi deci nu este o simplă particularizare regională a managementului comparat, a celui internaţional sau intercultural, el are drept obiect de cercetare o realitate specifică şi complexă: concepţia şi practica de management a organizaţiilor europene.

Modelul european de management

Elementele care definesc superficialitatea europeană, şi care sunt împărtăşite de toţi cei care se identifică drept cetăţeni ai Europei, fie ei cetăţeni individuali sau corporaţionali, reprezintă baza comună a modelului european de comportament şi management. În cadrul acestuia există însă diferenţieri subregionale sau naţionale care se exprimă în diferite sub-modele europene:

- anglo-saxon

- germanic

- latin etc.

În literatura de management din anii ’90 sunt tot mai frecvente abordările consacrate evidenţierii trăsăturilor modelului managerial european. Un astfel de studiu, consacrat examinării „ filosofiilor şi practicilor de management în Europa de Vest” a fost elaborat în anul 1992 de către Masa Rotundă Europeană a Industriaşilor şi Grupul Şcolii Superioare de Comerţ din Lyon. Studiul se bazează pe interviuri cu 51 de cadre superioare de conducere din 40 mari firme care îşi au sediul şi î-şi desfăşoară cea mai mare parte a operaţiunilor în Europa. Concluziile studiului au fost preluate şi analizate în două lucrări dedicate Euro-managementului.