Management Intercultural - Grecia, Ungaria, Rusia

Introducere

“Nu te nasti intamplator intr-o anumita natiune: exista o marca destinala in aceasta imprejurare(…) Identitatea nationala e un fapt de la sine inteles, care lucreaza in noi clipa de clipa. Natiunile sunt o realitate foarte puternica inca si diversitatea lor este sarea pamantului…” (Andrei Plesu)

Scopul lucrarii este acela de a identifica si analiza elementele de specificitate culturala pentru trei tari si anume: Ungaria, Rusia si Grecia, in care Asociatia pentru Turism Bucovina si Centrul de Informare si Marketing Turistic Bucovina isi propune sa promoveze produsul turistic„The Wonders of Bukovina” .

Prin abordarea interculturala se realizeaza studiul diferentierii normelor in raport de specificitatile culturale ale zonelor de care sunt legate, se pun in relatie fenomene culturale caracteristice schimbarilor sociale, se compara entitati fara legaturi istorice puternice intre ele, natiuni de pe acelasi continent sau de pe continente diferite,continente intre ele, unitatile culturale universale.

Analiza diferentelor culturale evidentiaza aspectele semnificative care marcheaza particularitatile unei culturi in raport cu o alta in principiu si in general ori privitor la o problema sau un scop bine determinat.

Ca un obiectiv, mentionez furnizarea de solutii sau recomandari pentru managementul asociatilor mentionate anterior, in sensul considerarii elementelor de specificitate comportamentala, atitudinala si ca pozitie de actiune.

Culturile nationale sunt structuri complexe. Diferentierile dintre culturile nationale se pot realiza în functie de anumite dominante specifice. Fiind un fenomen de grup, cultura este împartasita de colectivitati umane, natiuni, regiuni, organizatii, scoli, biserici si familii.

Exista o serie de factori care trebuie luati în considerare atunci când este vorba despre implicarea în afaceri la nivel international: diferentele culturale, diferente ideologice, mediul de negociere, birocratia din tara straina, instabilitatea politica si schimbarile economice, securitatea financiara nationala si internationala.

Cultura este considerata o forma de programare mentala, colectiv împartasita si sustinuta de indivizi într-o organizatie sau grup etnic.

Capitolul I Structura produsului turistic

„The Wonders of Bukovina”

Un mare înţelept spunea că Dumnezeu a lăsat oamenilor locuri binecuvântate pentru a le reaminti că raiul există. Veniţi în Bucovina şi veţi pleca spunând: “Cu adevărat există!”.

1.1. Despre Bucovina.

Tinut al nordului romanesc, emblematic pentru ospitalitatea oamenilor, sfintitori poate mai mult decat in orice alta parte a tarii, a locului unde isi duc traiul, Bucovina este prin excelenta o vatra pastratoare a unor valori spirituale si materiale unice prin specificul lor.

Bucovina, regiune istorico - geografică devenită Ducatul Bucovinei în timpul dominaţiei Imperiului Austro-Ungar, cuprinde teritoriul aferent în prezent zonei adiacente oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina.

Bucovina, "Ţara de fagi" (Buchenland în germană), oferă călătorului privelişti de o rară frumuseţe. La acestea se adaugă mai multe mănăstiri construite de mari domnitori şi boieri moldoveni (Muşatinii, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu, Familia Movileştilor, etc.).

După 1530, biserici şi mănăstiri fortificate datând din sec. XV-XVI au fost împodobite cu frescă exterioară la iniţiativa domnitorului Petru Rareş, a mitropolitului Grigorie Roşca, a boierilor Arbore şi Movileşti. Prin grija restauratorilor şi a obştilor călugăreşti, lăcaşurile din Bucovina îşi continuă şi astăzi menirea, primind deopotrivă pe credincioşi sau pe simplii iubitori de frumos atraşi de faima albastrului de Voroneţ, roşului de Humor, verdelui de Suceviţa, galbenului de Moldoviţa sau măiestritei combinaţii de culori de la Arbore.

Frescele exterioare ale bisericilor Humor, Moldoviţa, Arbore, Voroneţ, Suceviţa, arhitectura şi pictura mănăstirilor Putna, Dragomirna, Râşca, Slatina, ale bisericilor Pătrăuţi, Bălineşti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de artă medievală, frumuseţea peisajului şi a creaţiei artistice populare, au contribuit la decernarea distincţiei Mărul de Aur (Pomme d’Or) Bucovinei de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET), au dus la înscrierea tezaurului din Bucovina în catalogul UNESCO – “Mari monumente ale lumii”.