Management internațional

1. Managementul global – noţiune prin care se întelege, de regulă, managementul societăţilor multinaţionale.

2. Managementul comparat – studiază în paralel procesele şi relaţiile manageriale din organizaţii care funcţionează în contexte culturale, naţiuni diferite.

3. Managementul intercultural – este produsul literaturii nord-americane şi britanice, referindu-se la studierea relaţiilor ce există între diferite comunităţi comparate şi abordate în contextele lor specifice; este managementul care acţionează într-un mediu cultural complex, eterogen.

4. Managementul internaţional – reprezintă managementul organizaţiilor implicate în afaceri internaţionale, adică în activităţi şi tranzacţii ce se desfăşoară peste graniţele a două sau mai multe state.

PERSPECTIVA MACROECONOMICĂ PRIVIND TRANZACŢIILE INTERNAŢIONALE.

BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE A ROMÂNIEI.

Managementul internaţional = managementul organizaţiilor implicate în afaceri internaţionale, adică în activităţi şi tranzacţii ce se desfăşoară peste graniţele a două sau mai multe state.

Obiectul managementului internaţional: tranzacţii comerciale internaţionale; studiul operaţiunilor prin care se realizează schimbul de produse şi servicii între persoanele fizice şi juridice din diferite ţări.

Denumiri uzuale:

FRANCEZĂ ANGLO SAXONĂ ROMÂNĂ

Operaţiuni de comerţ exterior

Tehnici de comerţ internaţional Afaceri internaţionale

Managementul tranzacţiilor internaţionale

Tranzacţii economice internaţionale

Tranzacţii comerciale internaţionale

Tehnici de comerţ exterior

Afaceri economice internaţionale

Afaceri comerciale internaţionale

Comerţ exterior

Comerţ internaţional

Perspectivă reglementaţionistă, contractuală, juridică:

- ce trebuie să facă managerul într-un cadru prestabilit

Perspectivă economică, managerială:

- ce poate face managerul, alegând între variate forme de operaţiuni comerciale pe piaţa internaţională

Definiţie: Tranzacţii comerciale internaţionale = studiul vânzărilor, cumpărărilor şi schimburilor de bunuri şi servicii între firme din ţări diferite.

Perspectivele se studiu: macroeconomică;

microeconomică;

magerială.

- PERSPECTIVA MACROECONOMICĂ = modul în care tranzacţiile comerciale sunt evidenţiate în balanţa de plăţi a unui ţări.

Balanţa de plăţi reprezintă un imagine/ tablou/ cont statistic care evidenţiază ansamblul operaţiunilor intervenite în decursul unei perioade date între o ţară şi restul lumii; o declaraţie statistică pentru o perioadă de timp dată, ce rezumă în mod sistematizat tranzacţiile economice ale unei ţări cu restul lumii.

În practica economică se utilizează două forme de prezentare a balanţei de plăţi externe: forma standard şi forma de bilanţ analitic.

Forma standard presupune înregistrarea datelor statistice cu privire la fluxurile reale şi financiare într-o structură proprie sau după structura recomandată de FMI. În vederea asigurării comparabilităţii între ţări, FMI a elaborat reguli standard cu privire la structura şi la metodologia de înregistrare a datelor în BPE, iar ţările membre FMI sunt obligate să utilizeze structura recomandată.

Schema preconizată în manualul FMI cu privire la BPE are cuprinde trei părţi:

- Partea I: Bunuri şi servicii, transferurile unilaterale (fără contrapartidă);

- Partea II: Mişcarea capitalurilor şi activele de rezervă;

- Partea III: Corelarea între partea I şi partea II (erorile şi omisiunile).

Forma de bilanţ analitic a balanţei de plăţi presupune în plus o utilizare a unor tabele ajutătoare mai detaliate şi mai complexe, care să permite o analiză atentă din partea specialiştilor care recomandă politici şi strategii de urmat care să asigure o poziţionare mai bună în tranzacţiile economice internaţionale.

- Balanţa de plăţi globală: înregistrează toate operaţiunile economice ale unei ţări cu restul lumii;

- Balanţa de plăţi regională: înregistrează toate operaţiunile economice ale unei ţări cu un grup de ţări, uniune economică sau monetară;

- Balanţa de plăţi bilaterală: înregistrează operaţiunile economice între două ţări;

- Balanţa de plăţi program: este varianta proiectată pe un orizont de timp viitor, proiecţiile referindu-se în principal la contul curent şi la investiţiile nete în economie. În funcţie de valorile proiectate se va determina necesarul de resurse pentru a acoperi eventualele deficite de cont curent şi care se pot obţine din credite externe sau din activele de rezervă;

- Balanţa de piaţă: are în vedere fluxurile de încasări şi plăţi în valută înregistrate pe o perioadă determinată (de regulă mai mică de un an). În cazul acestei balanţe sunt înregistrate şi previziunile cu privire la încasările / plăţile potenţiale.

Balanţa de plăţi externe poate fi una statică, când sunt surprinse toate creanţele şi obligaţiile de plată la acel moment, indiferent de scadenţa lor, sau dinamică, când sunt înregistrate fluxurile în cadrul unei perioade determinate, inclusiv fluxurile restante scadente (exigibile) în perioada curentă şi care au fost plătite / încasate până la data întocmirii balanţei de plăţi.