Management Internațional - Republica Camerun

CAP I. PREZENTAREA ȚĂRII

Republica Camerun este o republică unitară din Africa centrală. Se mărginește cu Nigeria, Ciad, Republica Centrafricană, Republica Congo,Gabon, Guineea Ecuatorială și Golful Guineei. Inițial o colonie germană, a fost împărțită după primul război mondial între francezi și britanici. În1960, Camerunul francez a devenit o republică independentă, unindu-se cu partea sudică a Camerunului britanic în 1961 pentru a forma Republica Federală a Camerunului. A fost redenumită Republica Unită a Camerunului în 1972, și Republica Camerun în 1984. Față de alte state africane, Camerunul se bucură de o relativă stabilitate politică și socială, permițând dezvoltarea agriculturii, drumurilor și căilor ferate, precum și a unei puternice industrii petroliere. În ciuda unor reforme politice, puterea rămâne totuși în mâinile unei oligarhii etnice.

1.Scurt istoric

Primii locuitori ai Camerunului au fost pigmeii Baka. Ei au fost aproape în totalitate înlocuiți și absorbiți de triburile Bantu în timpul migrațiilor Bantu.

Nordul țării era locuit, în sec.XIII, de sao, strămoșii triburilor sudaneze, iar regiunile sudice de negrii bantu. Coasta cameruneză a fost atinsă prima oară de navigatorul portughez Fernando de Poo. Primul contact cu europenii, cu portughezii, a avut loc în secolul al 16-lea, dar aceștia nu s-au stabilit în regiune. Portughezii au dat totuși viitoarei țări numele pe care urma să-l poarte. Exporatorii pe râul Sanaga au observat abundența crevetelor, dând regiunii numele de camarão, cuvântul portughez pentru crevetă. Primele așezări coloniale au apărut la sfârșitul anilor 1870, când Imperiul German devenea o putere europeană importantă În secolul XIX, triburile fulbe cuceresc zona central-nordică (Adamaoua), unde impugn islamismul. Camerun devine, în 1884, colonie germană. Aliații înlătură pe germane în 1916. În 1919 și 1922, este împărțit de Liga Națiunilor în două zone: sub mandat francez (estul) și britanic (nord-vestul). Mandatele se transform în tutelă, în 1946, prin decizia ONU. În 1960, Camerunul francez și-a declarat independența, devenind republica Camerun. În 1961 i s-a alăturat partea sudică a Camerunului britanic. Restul Camerunului britanic a fost încorporat în Nigeria.

Noul guvern de coaliție a fost condus de Ahmadou Ahidjo, care a anihilat grupurile rebele rămase dinainte de câștigarea independenței. Camerunul s-a bucurat de stabilitate și de aceea au luat amploare agricultura, construcția de șosele și căi ferate, dar și industria de petrol. Ahidjo s-a retras în 1982 și a fost înlocuit de actualul președinte, Paul Biya. Acesta a câștigat numeroase alegeri, deși s-au semnalat unele neregularități în cadrul acestora.

2.Geografie

Coordonate geografice: 6000'lat.N, 12000'long.E

Suprafața: total : 475.440km2; uscat: 469.440km2;apă: 6.000km2.

Vecini: Republica Centrafricană (797km), Ciad (1.094km), Republica Congo (523km), Guineea Ecuatorială (189km),Gabon(298km),Nigeria (1.690km).

Lungime frontieră: 4.591km; Lungime linie de coastă: 402km (Oceanul Atlantic)

Climat: Regiunile de sud și de nord ale țării sunt două zone climatice distincte. Pe coastă, cantitatea de precipitații medie anuală variază între 2.500 și 4.000mm, iar înspre sud, între 1.500 și 2.500 mm.

Relief: În zona litorală se desfășoară o câmpie îngustă și joasă, urmată spre interior de o succesiune de coline. În partea centrală se întinde un podiș cu altitudini medii de cca. 1.000m (alt. max.4.370m), tăiat de văi adânci și străbătut de lanțuri muntoase.

Extreme de elevație: Punctul cel mai înalt: Fako(4.095m)

Punctul cel mai jos: Oceanul Atlantic(0m).

Apele. Se distinge un număr mare de râuri cu debite bogate, cele mai importante fiind: Lom, Kadel, Dja, Wouri Sanaga, Ntem. În nordul țării se află Lacul Ciad.

Flora și fauna. Camerun deține, practic, orice specie a faunei și florei din zona tropicală a Africii. De-a lungul coastei și în sud cresc păduri tropicale dese. În nord și în est găsim zone împădurite și savană. Zona de stepă împădurită se găsește în fâșia nordică. Printre animalele zonei se numără bivolul, elefantul, hipopotamul, antilopa derby și antilopa kudu. 22 de specii deprimate se găsesc în pădurile de pe coasta de-a lungul graniței cu Gabon.

Resurse naturale: petrol, bauxită, zăcământ de fier, cherestea.

Exploatarea pămânululi: teren arabil: 12,54%; recolte permanente:2,52%; teren irigat: 260km2.

Calamități naturale: activitate vulcanică: vulcanii Monoun și Nyos.

Aspecte privind mediul înconjurător: defrișare, pășunat în exces, braconaj, pescuit.

3.Demografie: Populația: 17.795.000 locuitori.

Structura demografică pe categorii de vârstă:

• 0-14 ani 4,2% (bărbați 3.614.430/femei 3.531.047)

• 15-64 ani 55,5% (bărbați 4.835.453/ femei 4.796.276)

• 65ani și peste 3,2% (bărbați 260.342/ femei 303.154)

Rata natalității: 33,89%0; Rata mortalității: 13,47%0;

Rata fertilității: 4,39 copii născuți/femeie.

Grupuri entice: Camerun Highlanders 31%, Bantu Ecuatoriali 19%, Kirdi 11%, Fulani 10%, Bantu din nord –vest 8%, Eastern Nigritic 7%, alți africani 13%.

Religii predominante: credințe indigene 40%, creștini 40%, musulmani 20%.

Limbi vorbite de populație: 24 de grupuri de limbă africană, engleza (oficială), franceza (oficială).