Cuprins
- Capitolul 1. ASPECTE PRIVIND CONCEPTUL DE MANAGEMENT 4
- 1.1. Etimologia conceptului de management 4
- 1.2 Definiţii ale conceptului de management 5
- 1.3 Metode de management 8
- Capitolul 2. MANAGEMENTUL PROGRAMELOR 16
- 2.2 Ce sunt programele? 16
- 2.2 Necesitatea programelor şi proiectelor 17
- 2.3 Abordarea sistemică a programelor 17
- 2.4 Clasificarea programelor 18
- 2.5 Managerul de program 18
- 2.6 Ce este un proiect? 19
- 2.7 Proiectul ca traiectorie 20
- 2.8 Proiectul – caracteristici 20
- 2.9 Fazele unui proiect 20
- 2.10 Managementul prin proiecte 22
- 2.10.1 Istoria managementului prin proiect 23
- 2.10.2 Cui se adreseaza managementul prin proiect? 23
- 2.10.3 Domeniile de competenţă ale managementului prin proiect 24
- 2.10.4 Cele trei constrângeri de bază ale unui proiect 25
- 2.10.5 Etape generale pentru managementul proiectelor 26
- 2.10.5.1. Definirea proiectului şi strângerea informaţiilor 26
- 2.10.5.2. Definirea obiectivelor 28
- 2.10.5.3. Generarea de soluţii alternative 28
- 2.10.5.4. Judecarea alternativelor 29
- 2.10.5.5. Desemnarea managerului proiectului şi precizarea responsabilităţilor ce
- revin subcolectivelor componente 29
- 2.10.5.6. Definirea organizatorică a proiectului 30
- 2.10.5.7. Planificarea acţiunilor 30
- 2.10.5.8 Stabilirea modalităţilor de control 32
- 2.10.5.9 Realizarea acţiunii: implementarea soluţiei alese 33
- 2.10.5.10. Evaluarea rezultatelor 33
- 2.11 Managerul de proiect 34
- Capitolul 3. MANAGEMENTUL PROGRAMELOR NAŢIONALE DE
- SĂNĂTATE PUBLICĂ 35
- 3.1. Introducere în managementul programelor de sănătate 35
- 3.2. Faţa schimbatoare a sectorului public 37
- 3.3. Compararea sectorului public cu sectorul privat 38
- 3.4. Posibilităţi de management ale politicilor strategice şi sistemelor naţionale de sănătate 40
- 3.5. Principiile managementului sănătăţii 43
- 3.6. Misiunea managerului în domeniul medical 44
- 3.7. Particularităţile economiei sanitare 45
- 3.8. Asistenţa tehnică externă pentru reforma sanitară în România în perioada
- 1990-1999 48
- 3.9. Nevoile şi planificarea sanitară 48
- 3.10. Programele naţionale de sănătate publică 51
- 3.11. Planificarea şi implementarea programelor de sănătate publică 55
- 3.12. Servicile efective de sănătate publică şi programele minimale de
- asistenţă medicală 60
- 3.13. Finanţarea programelor naţionale de sănătate publică 60
- 3.14. Evaluarea efectelor programelor de sănătate 63
- Capitolul 4. APLICAŢIE: MANAGEMENTUL SUBPROGRAMULUI 1.1. - SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE 68
- 4.1. Etape şi responsabilităţi pentru implementarea şi derularea programului
- de supravaghere şi control al bolilor transmisibile în Romînia 68
- 4.2. Definirea generală a subprogramului şi strângerea informaţiilor 75
- 4.2.1. Influenţa infecţiilor şi a îmbolnăvirilor acute asupra dezvoltării fizice
- şi neuropsihice a copiilor 77
- 4.2.2. Principalele boli prevenibile prin vaccinare sistematică şi de masă 78
- 4.2.2.1. DIFTERIA 78
- 4.2.2.2. GRIPA 79
- 4.2.2.3. HEPATITA VIRALĂ 80
- 4.2.2.4. INFECŢIA CU HAEMOPHILUS INFLUENZAE TIP B (HIB) 82
- 4.2.2.5. INFECŢIILE CU PNEUMOCOC 83
- 4.2.2.6. OREIONUL (PAROTIDITA EPIDEMICĂ) 85
- 4.2.2.7. POLIOMIELITA 85
- 4.2.2.8. RUBEOLA 86
- 4.2.2.9. RUJEOLA 87
- 4.2.2.10. TETANOSUL 89
- 4.2.2.11. TUBERCULOZA 90
- 4.2.2.12. TUSEA CONVULSIVĂ (PERTUSSIS) 92
- 4.2.2.13. VARICELA 93
- 4.2.3. Imunizarea 94
- 4.2.4. Vaccinările incluse în programul naţional de imunizări 96
- 4.2.5. Vaccinările neincluse în programul naţional de imunizări 96
- 4.3. Definirea obiectivelor subprogramului supravegherea şi controlul
- bolilor transmisibile 96
- 4.4. Structura organizatorică a subprogramului supravegherea şi controlul
- bolilor transmisibile – desemnarea managerului subprogramului şi
- precizarea responsabilităţilor ce revin subcolectivelor componente 98
- 4.5. Definirea organizatorică a subprogramului supravegherea şi controlul
- bolilor transmisibile 98
- 4.6 Implementarea subprogramului supravegherea şi controlul
- bolilor transmisibile 98
- 4.7. Evaluarea periodică a stadiului realizării subprogramului supravegherea şi controlul
- bolilor transmisibile 105
- Capitolul 5. Concluzii 110
- Bibliografie 117
Extras din proiect
Capitolul 1
ASPECTE PRIVIND CONCEPTUL DE MANAGEMENT
1.1. Etimologia conceptului de management
Folosit iniţial în ţările anglo-saxone, conceptul de management a cunoscut o rapidă dezvoltare pe toate meridianele globului.
Management derivă de la latinescul ,,manus” (mână) şi reprezintă ca expresie literară ,,manevrare”, ,,pilotare”. Cel chemat să organizeze această manevrare sau pilotare este managerul. El este cel care participă nemijlocit la organizarea şi efectuarea acţiunii manageriale. Din franceză, cuvântul ,,manège” a fost împrumutat, în secolul al XIV-lea, în limba engleză sub forma verbului ,,to manage” care înseamnă a administra, a conduce. Englezii au derivat apoi ,,manager”, ,,management”, ceea ce ar însemna ,,conducător”, ,,conducere”. Iniţial verbul ,,to manage”, cu substantivul derivat ,,management” a avut sensul de a mânui, a struni caii, în manej. De asemenea, a mai avut un sens mai abstract şi anume de a gândi şi aşeza corect relaţiile cu diverse lucruri sau fiinţe în scopul de a obţine rezultatele dorite.
Folosit astăzi în toate activitaţile economice, termenul management s-a impus în sfera acestor domenii în ultimii 50 de ani şi aceasta datorită răspândirii imediate şi autocuprinzătoare a lucrării lui James Burnham ,,The Managerial Revolution”, publicată prima oară la New York în anul 1941.
Ţinând seama de realităţile vieţii sociale şi economice ale epocii sale, cât şi de analizele făcute de J.B.Say (1767-1832) şi Alfred Marshall (1824-1924), James Burnham a impus în mod categoric şi definitiv noţiunea de manager, ca vector al inovaţiei şi progresului, cea de management, iar adjectivul managerial l-a cuprins în titlul lucrării, cu semnificaţia de analiză interdisciplinară a poziţiei şi a rolului managerului în societatea contemporană. James Burnham vedea în manageri un grup de indivizi, o categorie socială capabilă să organizeze o întreprindere în spirit novator şi expansionist. El a atras atenţia asupra rolului esenţial, dinamic, al adevăratului manager şi a pus în evidenţă primatul managerial. Ideea nouă şi de mare valoare şi actualitate pusă în circulaţie de James Burnham este aceea că orice societate, indiferent de regimul ei ideologic, juridic sau politic are nevoie de manageri dacă vrea ca economia ei să prospere în ritm novator şi creator.
1.2. Definiţii ale conceptului de management
Managementul a fost definit de Mary Parker ca ,,arta de a realiza anumite lucruri cu ajutorul oamenilor”.
În concordanţă cu spiritul practicist american, prin management se înţelege înainte de toate o stare de spirit, un mod de a privi şi de a aborda problemele, o modalitate concretă de a dirija într-o viziune dinamică, îndreptată către un scop bine conturat, respectiv spre eficienţa maximă în orice activitate.
E.Petersen şi E.Plowman arată că ,, managementul poate fi definit ca totalitatea metodelor cu ajutorul cărora se determină, se clarifică şi se realizează scopurile şi sarcinile unui anumit colectiv” .
William Newman defineşte managementul ca ,,importantă tehnică socială, ca direcţionare, conducere şi control al eforturilor unei grupe de indivizi în vederea realizării unui anumit scop comun. Este evident că un bun conducător este acela care face ca grupa să-şi atingă scopurile sale, în condiţiile unui minim de cheltuieli, de resurse, de eforturi” .
Potrivit opiniei lui A.Mackensie ,,managementul este procesul în care managerul operează cu trei elemente fundamentale – idei, lucruri şi oameni, realizând obiectivul prin alţii”, iar după Jean Gerbier ,, managementul înseamnă organizare, arta de a conduce, de a administra” .
Karl Heyel defineşte managementul ca o ,,disciplină distinctă şi determinată, care conduce la rezolvarea unor obiective prestabilite, utilizând în modul cel mai eficient potenţialul uman şi material” .
În concepţia lui J.Tezenas ,,managementul – termen englezesc care are semnificaţia generală: arta de a conduce, de a administra, funcţie de conducere cu următoarea accepţiune: ştiinţa şi arta de a folosi mijloacele materiale şi de a conduce oamenii ale căror funcţii sunt diferite şi specializate, dar care cooperează în cadrul aceleiaşi întreprinderi pentru a atinge un obiectiv comun” . Pe de altă parte, Octave Gelinier consideră că ,,managementul desemnează, deopotrivă, conducere şi organizare şi presupune un efort conştient, metodic şi ştiinţific, pentru a studia şi realiza condiţiile optime de funcţionare” .
Cu referiri noţionale mai ample ne apare definiţia dată de H.Johannsen şi A.B.Robertson, potrivit căreia ,,managementul este arta sau ştiinţa de a direcţiona, dirija şi administra munca altora pentru a atinge obiectivele stabilite, procesul de luare a deciziilor şi de conducere (Leadership); pentru economist, un factor de producţie care priveşte organizarea şi coordonarea celorlalţi factori (pământ, muncă, capital) pentru obţinerea maximului de eficienţă, procesul social care implică responsabilitatea pentru planificarea şi reglementarea eficientă şi economică a operaţiunilor (activităţilor) unei întreprinderi în îndeplinirea unui scop sau a unei sarcini date. Include judecarea, aprecierea şi hotarârea (decizia) în stabilirea planurilor şi utilizarea datelor pentru controlul performanţelor şi realizarea planurilor, precum şi ghidarea, integrarea, motivarea şi supravegherea personalului în realizarea activităţii sale” .
Klain Jaques, în lucrarea sa ,,Qu`est le management?” defineşte managementul ca ansamblul disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobează sarcinile conducerii, gestiunea, administrarea, organizarea întreprinderii.
Un alt punct de vedere în definirea conceptului de management îl are David H. Hemphil, care susţine că managementul este un compus al elementelor putere, autoritate şi influenţă . Potrivit acestui autor, autoritatea poate fi definită ca putere acceptată, iar influenţa ca putere reală, în funcţiune.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Management Sanitar.doc