Managementul companiilor de transport pe calea ferată

INTRODUCERE

Transportul reprezintă o importanţă deosebită pentru economia naţională, având funcţia economică de deplasare a călătorilor şi a mărfurilor, de legare a tuturor ramurilor, de activitate şi a regiunilor ţării, precum şi aceea de a contribui la dezvoltarea relaţiilor economice, culturale, etc. cu alte ţări.

Obiectivul Căilor Ferate România este să dezvolte mai multe activităţi comerciale, să-şi sporească eficienţa şi să asigure un viitor mai sigur pentru transportul pe calea ferată, clienţi şi angajaţi.

În vederea atingerii acestui obiectiv, Calea Ferată trece printr-un proces de restructurare pe baza unor investiţii substanţiale. Acestea includ reînnoirea infrastructurii, a parcului, o reţea de comunicaţii moderne şi un Sistem Informatic Integrat. De asemenea, alte investiţii însemnate sunt planificate pentru anii următori privind reabilitarea căilor ferate, care se vor ridica la suma de 383 milioane dolari SUA, din care 120 milioane reprezintă împrumutul acordat de Banca Mondială, 142 milioane dolari finanţare, iar 121 milioane dolari provin de la Guvernul României. Aceste investiţii vor fi coordonate de Societatea CFR Infrastructură.**

Unul dintre scopurile acestor investiţii este să ofere Companiilor de Căi Ferate un sistem informatic care să asigure controlul activităţilor desfăşurate, informaţii pentru conducerea şi pentru personalul operaţional, înnoirea şinelor de tren, semnalizărilor, telecomunicaţiilor, îmbunătăţirea protecţiei mediului, reabilitarea vagoanelor de pasageri

şi de marfă, perfecţionarea personalului asistenţei tehnice, precum şi o modalitate de control al costurilor.

Aceasta implică un salt semnificativ de la un mediu în care lipsesc sistemele la unul care se bazează pe un suport informatic extins pentru activităţile pe care le desfăşoară.

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND TRANSPORTUL ÎN ECONOMIA CONTEMPORANĂ

Transporturile reprezintă un domeniu important al activităţii economico-sociale, pentru că prin intermediul lor se efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor în scopul satisfacerii necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti.

Dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea şi intensificarea producţiei şi a circulaţiei mărfurilor, de adâncire a diviziunii internaţionale a muncii.

Având în vedere necesitatea realizării legăturilor dintre producţie şi consum, transporturile sunt acelea care deplasează bunurile obţinute în celelalte ramuri ale producţiei materiale din locul în care au fost produse la cel în care urmează a fi consummate în cadrul pieţei interne şi internaţionale.

Obiectul activităţii de transport îl constituie deplasarea în spaţiu a călătorilor şi mărfurilor.

Însa nu toate deplasările în spaţiu constituie obiectul activităţii de transport supuse contractului de transport. Astfel, transportul informational, transportul de lichide şi gaze prin conducte şi alte activităţi asemănătoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste activităţi se realizează prin instalaţii proprii şi nu necesită operaţiunile specifice pe care le presupune activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de către transportator a mărfurilor, obligaţia de pază şi preluare a lor la destinaţie.

Considerată sub aspectul conţinutului său economic, activitatea de transport constituie mijlocul prin care se înlesneşte schimbul de bunuri şi deplasarea oamenilor, spre deosebire de transportul corespondenţei, faxul, transmisiunile telefonice, transport care este supus altor reguli.

De asemenea, rămâne în afara sferei noastre de preocupare transportul poştal care, deşi se realizează pe baza unor raporturi juridice între transportator şi unitatea de poşta, nu se integrează în contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legături juridice cu unitatea de transport ce realizează activitatea de corespondenţă.

Astfel, activitatea de transport poate fi definită ca acţiunile prin care se organizează şi se realizează deplasarea călătorilor şi mărfurilor în spaţiu şi timp.

Un rol important îl are transportul în sfera producţiei unde, printr-o mai bună organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de producţie, accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari.

De aici decurge funcţia importantă a transporturilor de a susţine legăturile de producţie între inteprinderi, comunicaţiile între marile centre industriale şi agricole, etc. Acest rol este îndeplinit de transporturile de utilitate publică, în componenţa cărora intră: căile ferate, fluviale şi maritime, rutiere, transportul aerian şi transportul de călători. Acesta din urmă deserveşte procesul de producţie prin deplasarea muncitorilor la şi de la locul de muncă.