Managementul Comparat al Resurselor Umane

Capitolul 1. Managementul comparat

1.1. Concepte

O caracteristica des întâlnita dupa perioada 1960 este, în aproape toate domeniile cercetarii stiintifice, utilizarea abordarilor comparatiste. Pe lânga foarte multe domenii  literatura, drept etc.  a aparut si managementul comparat ca fiind o necesitate a realitatilor economice ce s-au manifestat pe aproape întreg mapamondul. În ultimul deceniu au fost editate, la scara mondiala, sute de publicatii de profil, cu si despre managementul comparat.

Majoritatea facultatilor cu profil economic din tarile dezvoltate au integrat managementul comparat în planul lor de învatamânt. Pe fondul dezvoltarii procesului de globalizare, care contribuie la creearea unor macroeconomii si a unor macroregiuni, managementul comparat a aparut ca o necesitate. El este, în mare masura, liantul si cheia de succes a globalizarii economice.

Utilitatea ridicata a managementului comparat se regaseste în însasi diversitatea si specificitatea nationala, culturala si manageriala, ce trebuie cunoscute, respectate si întelese în conditiile internationalizarii economice. Am putea spune ca momentul nasterii managementului comparat ar trebui sa fie momentul dezvoltarii primei companii multinationale, însa acesta a aparut mai târziu, atunci când globalizarea a luat amploare. Peter F. Drucker afirma ca omenirea se afla într-o perioada de tranzitie generata de înlocuirea capitalului, ca resursa de baza a dezvoltarii economice, cu stiinta, iar adaptarea la acest proces reprezinta una dintre cele mai ample confruntari la care sunt supusi managerii. Astfel, managementul comparat poate fi considerat vârf de lance în perioada ce va urma.

1.1.1. Definirea Managementului Comparat

Exista mai multe acceptiuni cu privire la managementul comparat si la functiile sale. Majoritatea autorilor însa cad de acord cu privire la dimensiunea internationala a managementului comparat. Exista o serie de definitii în literatura de specialitate si ma voi opri asupra unora dintre ele, fara însa a încerca o abordare exhaustiva.

William Newman , unul dintre autorii bine cunoscuti în domeniu, afirma ca managementul comparat se ocupa de studiul similaritatilor si diferentelor din practica manageriala locala din diferite tari. Definitia lui R.N. Farmer pare mai apropiata de o definitie completa si mai cuprinzatoare decât cea data de Newman: managementul comparat reprezinta studiul si analiza managementului în diferite medii si ratiunile pentru care întreprinderile obtin rezultate diferite în tari diferite. Definitia lui Farmer merge putin mai departe si precizeaza o alta preocupare pe care o are managementul comparat si anume analiza dezvoltarii economice a diferitelor întreprinderi aflate în tari distincte si a rezultatelor acestor întreprinderi. Dezvoltarea economica despre care vorbeste Farmer vizeaza atât transferul de tehnologii cât si de capital si cunostinte. Acesta din urma, transferul de know how reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale managementului comparat. Oricât de importante ar fi aceste transferuri, se stie ca avantajul în domeniul cunostintelor de management este esential, adesea el fiind considerat cheia succesului pentru utilizarea managementului comparat în companii multinationale. Având în vedere ca sistemul de management din S.U.A. se considera a fi un sistem standard de management  de referinta pentru multe tari  o parte din specialisti privesc transferul de cunostinte, în ceea ce priveste managementul comparat, ca fiind între managementul american si managementul altor tari. Majoritatea managerilor din Europa utilizeaza si se inspira din managementul american si nu din cel japonez, existând, fireste, si exceptii care utilizeaza anumite elemente din managementul japonez si cel francez. Totusi definitia lui Farmer nu este completa, aceasta evidentiaza analiza rezultatelor omitând sa studieze problematica metodelor si a tehnicilor de management utilizate pentru a obtine rezultatele scontate prin favorizarea transferului de cunostinte de management.

O alta definitie, cea a lui Raghu Nath , reprezinta un pas înainte: în general, managementul comparat se concentreaza asupra similaritatilor si deosebirilor dintre sistemele de management si economice din diferite contexte. Desi Nath extinde sfera managementului comparat în afara practicii conducerii, se poate observa ca, în ceea ce priveste natura si localizarea sistemului, care face obiectul comparatiei, este destul de imprecis. Mai mult decât atât, acesta pe langa sistemele de management include si sistemele economice. Dar, sistemul de management, care formeaza obiectul comparatiei,