Managementul Comparat în România

În decursul celor 16 ani de tranzitie, România, ca si celelalte tari din Europa Centrala si de Est, a importat principii, metode si tehnici de management specifice tarilor dezvoltate, în special celor anglo-saxone. De asemenea, evolutiile în domeniul practicilor manageriale au fost marcate în România de un aflux de companii multinationale, care exercita o influenta foarte puternica asupra managementului românesc. Cu toate acestea, la nivelul companiilor din diferite sectoare de activitate exista o serie de diferente în ceea ce priveste abordarea practicilor manageriale.

Desi la 1 ianuarie 2007 România va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, aproximativ 74% din populatia din mediul urban cu educatie superioara considera ca România nu este înca pregatita pentru procesul de aderare. Aceasta ipoteza este sustinuta si de personalul managerial din companiile românesti, 75% dintre persoanele din conducerea companiilor declarând ca România nu dispune de toate instrumentele necesare procesului de integrare în Uniunea Europeana. Concurenta si competitivitatea, desi ar trebui percepute ca principale efecte pozitive, sunt considerate drept o amenintare pentru o mare parte dintre companiile românesti.

1. Dimensiunile dezvoltarii umane în România

Conform Raportului Global al Dezvoltarii Umane din 2004/2, România se situeaza pe locul

69 din cele 177 de tari ierarhizate pe baza indicelui dezvoltarii umane. Indicele dezvoltarii umane înregistreaza valoarea de 0,786, România fiind situata în categoria tarilor cu un nivel mediu al dezvoltarii umane. Valoarea indicelui dezvoltarii umane în România se situeaza peste media înregistrata în America Latina (0,777), Asia de Est si regiunea Pacific (0,740) si media tarilor arabe (0,651). Totusi, valoarea indicelui pentru România se situeaza sub media înregistrata în Europa Centrala si de Est (0,911). În decursul ultimilor patru ani, indicele dezvoltarii umane în România a înregistrat o crestere durabila, desi tendinta generala s-a situat sub ritmul de crestere din regiune3. Datele din Raportul Global al Dezvoltarii Umane arata faptul ca, la nivelul fiecareia dintre cele trei componente ale indicelui dezvoltarii umane în România, s-au înregistrat cresteri începând cu anul 1995 (tabelul1.).

Tabelul 1. Indicele dezvoltarii umane în România în perioada 1995-20024

Cele mai importante progrese au fost înregistrate în ceea ce priveste rata de alfabetizare a adultilor, în comparatie cu evolutia ratei brute a scolarizarii. În perioada 1995-2000, Produsul Intern Brut a înregistrat o scadere continua, în timp ce indicatorul speranta medie de viata a înregistrat o evolutie fluctuanta. Însa, începând cu anul 2000, la nivelul fiecaruia dintre cei doi indicatori (Produsul Intern Brut si speranta medie de viata) poate fi remarcat un ritm de crestere continua (tabelul 1.).

Perioada 1995-1999 a fost dominata de o serie de dificultati economice cu care România s-a confruntat în procesul de tranzitie la economia de piata. În aceasta perioada procesul de reforma a atins punctul de maximum, prin privatizarea unui numar mare de foste întreprinderi de stat si reducerea subventiilor acordate de la bugetul de stat. Efectul pozitiv al acestor masuri de reforma s-a facut simtit începând cu anul 2000, când au început sa se înregistreze evolutii economie favorabile.

În comparatie cu România, la nivelul Bulgariei, care este tandemul României în procesul de

integrare în Uniunea Europeana, se înregistreaza un indice al dezvoltarii umane superior celui înregistrat în România. În anul 2002, indicele dezvoltarii umane înregistrat la nivelul Bulgariei o valoare mai mare decât în România, respectiv 0,796, comparativ cu valoarea înregistrata la nivelul României, 0,786 (tabelul 2.) În comparatie cu alte tari din Europa Centrala si de Est, România se situeaza pe o pozitie superioara fata de Turcia si Ucraina (tabelul 2) În raport cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est, în Turcia se înregistreaza cea mai mica valoare a indicelui dezvoltarii umane, însa se poate constata ca, în decursul ultimilor 7 ani, Turcia a redus deficitul dezvoltarii umane la un nivel aproximativ egal cu al României. În Ungaria se înregistreaza cea mai mare valoare a indicelui dezvoltarii umane.

Tabelul 2. Indicele dezvoltarii umane în tarile Europei Centrale si de Est

Analiza comparativa a valorilor indicelui dezvoltarii umane înregistrate la nivelul tarilor din Europa Centrala si de Est evidentiaza faptul ca exista o corelatie directa între nivelul de performanta economica a unei tari si valorile indicelui dezvoltarii umane.

Nivelul dezvoltarii umane înregistrat în România poate fi pus în evidenta si cu ajutorul unor

indicatori, precum:

- rata de participare a femeilor la viata politica, care la nivelul anului 2002 a înregistrat valoarea de 9,3% din numarul total de parlamentari;

- proportia femeilor conducatori si functionari din administratia publica si din unitatile social economice a înregistrat valoarea de 31% din numarul total al femeilor;

- proportia femeilor în ocupatii intelectuale si stiintifice – 56% din numarul total de femei;

- ponderea câstigului salarial al femeilor în cel al barbatilor, din activitatile neagricole, a înregistrat valoarea de 0,58.