Managementul Conflictelor și Stresului

INTRODUCERE

Profesia şi locul de munca reprezintă un aspect important în viața fiecaruia dintre noi. ȋn afară de aspectul evident de a fi principala sursa de venituri locul de muncă contează şi din multe alte puncte de vedere, ca imagine de sine, ca viața sociala, etc. Din toate aceste motive un loc de munca constituie adeseori (şi) o importanta sursa de stres.

Chiar si locurile de munca cele mai bune au termene-limita, evaluari periodice si responsabilitati. La acestea se va adauga si stresul corespunzator acestora...

In anumite limite stresul poate fi un factor motivator insa atunci cand depaseste o anumita limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim "anxietatea de performanta" si tindem sa punem jobul mai presus decat orice alte considerente, familie, viata personala sau viata sociala.

Multe din aspectele vieții companiei, schimbarile la vârf, restructurările sau simplele zvonuri se adaugă la stresul obișnuit legat de locul de muncă, amplificându-l.

S-au facut studii care au arătat de exemplu că accidentele de muncă tind să crească în organizațiile care își diminuează activitatea.

Stresul prelungit la locul de munca poate să afecteze pe termen lung, în primul rând, sănătatea, inducându-se un stil de viață nepotrivit: obiceiuri alimentare vicioase , un mediu social perceput ca fiind ostil, multe ore efectuate peste program, etc. Apoi stresul cauzat de locul de muncă este principalul factor pentru sindromul burnout, o formă de epuizare emoțională asociată cu atitudini negative, cinice față de sine sau de ceilalți.

Stresul poate fi combătut mai întotdeauna printr-o combinație potrivită de exerciții de relaxare, mișcare, o alimentație corecta, o mai bună gestionare a timpului și îmbunătățirea abilităților sociale.

În ceea ce privește timpul, cel mai simplu sfat pe care vi-l pot da este să respectați pauzele pe are vi le puteti permite. 15 minute de “timp personal” pot face minuni. O plimbare scurtă, o discuție cu un coleg pe alte teme decât locul de muncă sau o tehnică de relaxare simplă.

Îmbunătățirea abilităților sociale (iar aici am putea vorbi mult și despre asertivitate) de asemenea poate face minuni în reducerea sentimentului de mediu ostil și implicit a stresului.

În Uniunea Europeana, stresul în munca reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională, după afecțiunile dorsale, printre cele mai des întâlnite problemele de sănătate de la locul de muncă. Acesta afectează 28% dintre angajații UE. Stresul în muncă poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum ar fi proiectarea activităților, organizarea muncii și management, de exemplu: solicitări profesionale deosebite și posibilități reduse de control asupra propriei activități sau probleme cum ar fi violența și hărțuirea la locul de muncă. Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul și temperatura din mediul de munca pot, de asemenea, să cauzeze stresul în muncă. Prevenirea stresului în munca constituie unul din obiectivele formulate în Comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie în domeniul securității și sănătații în muncă.

Agenția Europeană pentru Securitate și Sanatate în Muncă a elaborat o serie de fișe informative destinate să ajute la abordarea stresului în muncă și a cauzelor acestuia. Aceste fișe informative prezintă o metodă de evaluare și prevenire a riscului, care poate fi aplicată stresului la locul de muncă, precum și cauzelor acestuia. Fișa este destinată celor care doresc să trateze problema stresului la locul de muncă. Paragraful „Informații suplimentare”, de la sfârsitul acestei fise, conține trimiteri la resurse informative existente, inclusiv la alte fișe informative elaborate de Agenție.

CAPITOLUL I. CONCEPTUL GENERAL DE STRES

Regula de aur a contemporaneității occidentale – “Time is money” – presează omul zilelor noastre la o continuă “fugă” după succes, după îndeplinirea a cat mai ultor obiective într-o perioadă cât mai scurtă. Fiind o resursa limitata ea a fost tratată, ca orice alta resursa limitată descoperită de om de-a lungul istoriei – a început să fie exploatată la maxim.

Tensiunea aceasta continuă la care sunt supuse persoanele care lucrează, precum și alți factorii despre care vom discuta în continuare, dau naștere fenomenului generalizat al stresului.

De aceea din ce în ce mai mulți angajatori încep să acorde o atenție mai mare decât în trecut, efectelor produse de stres asupra personalului lor.

1. Ce este stresul?

Stresul – definit ca o reacție adversă, în plan psihic şi fiziologic, pe care o are o persoană atunci când nu este capabilă să facă față solicitărilor la care este supusă.

Stresul este declanșat mai puțin de problemele externe cu care ne confruntăm, cât de modul în care facem față (sau nu reușim să facem față) acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confruntă cu o mare diversitate de factori de presiune în cursul întregii lor existențe, iar despre unii s-ar putea spune că sunt simulați și dau maximum de randament doar când se află “sub tensiune”, mai ales la serviciu. Dar din momentul în care încetăm să facem față în mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor începe să-și facă apariția.

Ultimele cinci decenii a fost marcate de preocuparea științelor umaniste pentru definirea, caracterizarea și teoretizarea adaptării individului la cerințele vieții moderne. Nu este de mirare că, în aceste condiții, o serie de termeni nevroză, stres, sindrom de neadaptare, au fost transferați din limbajul științific în cel cotidian.

De origine engleză, cuvȃntul„stress” circumscrie o serie de substantive înrudite ca înţeles, dar cu nuanţe uşor diferite : presiune, apăsare, efort, solicitare, tensiune, constrȃngere, încordare nervoasă.

Cel care lansează în limbajul medical, încă din 1936, conceptul de stres este savantul canadian Hans Selye. Potrivit acestei prime concepții, stresul este reacția nespecifică a organismului la orice solicitare.