Managementul International

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Managementul International.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 80 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Management

Cuprins

Cap. 1 Nivelul de cultură 3
1.1 Raţionamente diferite dar probleme comune 3
1.2 Cultura ca programare mintală 3
1.3 Simboluri, eroi, ritualuri şi valori 5
1.4 Niveluri de cultură 7
1.5 Diferenţe culturale naţionale 7
1.6 Diferenţe culturale în funcţie de regiune, religie, sex şi generaţie şi
clasa socială 9
Cap. 2 Managementul internaţional în contextul
Intercultural 10
2.1 Sensul noţiunii 10
2.2 Managementul afacerilor 11
2.3 Concept de cultură în management 14
2.4 Cultura naţională şi cultura de întreprindere 17
2.5 Dimensiunile culturii naţionale 21
2.6 Valorile culturale şi practica de management 23
Cap. 3 Internaţionalizarea afacerilor : procese şi strategii.
Structuri organizatorice în managementul
internaţional 28
3.1 Internaţionalizarea şi globalizarea afacerilor 28
3.1.1 Internaţionalizarea mediului de afaceri 28
3.1.2 Globalizarea vieţii economice 31
3.2 Cultura de firmă şi internaţionalizarea 34
3.3 Firma în context internaţional şi multicultural 36
3.4 Tipologia structurilor organizatorice internaţionale 38
3.4.1 Structuri internaţionale 39
3.4.2 Structuri globale 42
3.4.3 Structuri complexe 46
Cap. 4 Culturi organizaţionale 49
4.1 Diferenţe dintre culturi organizaţionale şi naţionale 49
4.2 Un studiu calitativ – cantitativ al culturii organizaţionale :
Proiectul IRIC 51
4.3 Culturi economice şi sfera avantajelor competitive în materie de
cultură 53
4.4 Sensul şi nonsensul culturilor organizaţionale 54
4.5 Managementul cu ajutorul culturilor organizaţionale 56
Cap. 5 Etica afacerilor în societatea americană 59
5.1 Dezvoltarea morală a individului 59
5.2 Modelele etice în elaborarea deciziilor de afaceri 61
5.3 Etica protestantă şi spiritul capitalismului 63
5.4 Etica personală în management 65
5.5 Climatul organizaţional şi comportamentul etic 66
5.6 Tipurile de etică managerială 67
5.7 Problemele eticii ale carierii manageriale 70
Cap. 6 Valorile de business în viitor pentru supravieţuirea
într – o lume multiculturală 72
6.1 Problema moralei 72
6.2 Valorile business – ului astăzi 73
6.3 Cooperarea guvernului cu business – ul 74
6.4 Convergenţa şi divergenţa culturală 75
6.5 Abordări ale diferenţelor culturale : sugestii pentru manageri 76
6.6 Lipsa unor valori 77
6.7 Sfidări globale „ cer ” pentru cooperare internaţională 79

Extras din document

CAPITOLUL I

Nivelul de cultură

1.1 Raţionamente diferite dar probleme comune

Lumea este plină de confruntări între oameni, grupuri şi naţiuni care gândesc, simt şi acţionează în mod diferit. În acelaşi timp aceşti oameni, grupuri şi naţiuni, sunt expuşi unor probleme comune care cer cooperare pentru a fi soluţionate. Evoluţiile eologice, economice, militare, igienice şi metereologice nnu se opresc la limite naţionale sau regionale. Pentru a face faţă ameninţării războiului nuclear, ploilor acide, poluării oceanelor, nimicirii animalelor, sida sau uneori recesiunii mondiale este necesar cooperare liderilor de opinie din multe ţări. Aceştia, la rândul lor, au nevoie de grupuri largi de adepţi, susţinători în scopul introducerii deciziilor luate. Înţelegerea diferenţelor în modurile în care aceşti lideri şi adepţii lor gândesc, simt şi acţionează este o condiţie a introducerii soluţiilor mondiale funcţionale. Problemele de cooperare economică, tehnologică, medicală sau biologică au fost mult prea adesea considerate ca pur şi simplu tehnice. Una din cauzele datorită căreia aceste soluţii nu dau rezultate sau nu pot fi introduce este aceea că diferenţele în modul de gândire al partenerilor au fost neglijate. Înţelegerea acestor diferenţe este în cele din urmă la fel de important ca înţelegerea factorilor tehnici.

Obiectivul nostru este acela de a ajuta în tratarea diferenţelor în gândire, simţire şi acţiune ale oamenilor de pe tot globul. Se va demonstra că deşi varietatea în gândirea oamenilor este enormă, există o structură în aceasta varietate care poate servi ca bază a înţelegerii mutuale.

1.2 Cultura ca programare mintală

Fiecare individ este purtător unor modele de gândire, simţire şi manifestări potenţiale dobândite de-a lungul vieţii sale. Multe dintre aceştea au fost desprinse în copilărie deoarece la acel moment un individ este cel mai capabil să înveţe şi să asimileze. Folosind analogia modului în care sunt programate computerele, aceste moduri de gândire, simţire sau acţiune se vor numi programe mintale sau “ soffware-ul minţii”. Prin “soffware-ul minţii” se desemnează reacţiile probabile şi de înţeles, în condiţiile unor antecedente cunoscute. Sursele unor programe mentale individuale provin din mediile sociale în care cineva a crescut şi a câştigat experienţa de viaţă. Programarea începe în sânul familiei, ea continuă în anturaj, la şcoală, în grupuri de tineri, la locul de muncă şi în comunitatea de viaţă.

Un termen obişnuit pentru un asemenea soffware mental este cultura. În majoritatea limbilor occidentale “cultura” înseamnă în general “civilizaţie” sau “ rafinament al minţii” şi în particular rezultate acestui rafinament, ca educaţie, artă şi literatură. Aceasta este cultura în sens restrâns sau “ cultura primară”. Cultura ca soffware mintal, totuşi, corespunde unei mult mai largi utilizări a cuvântului care este comun antropologilor sociali : aceasta este “cultura secundară”. Antropologia socială este ştiinţa societăţilor umane, în particular a celor tradişionale sau primitive. În cultura secundară sunt incluse nu numai acele activităţi presupuse că rafinează mintea dar şi elementele curente din viaţă: salutul, mâncatul, ascunderea sau nu a sentimentelor, menţinerea unei anumite distanţe fizice faţă de alţii, dragostea sau menţinerea higienii corporale. Cultura secundară tratează mult mai multe procese umane fundamentale, pe când cultura primară tratează aspectele care rănesc oamenii.

Cultura se învaţă nu se moşteneşte. Ea provine dintr-un mediu social al individului, nu din genele acestuia. Cultura trebuie să fie deosebită de natura umană pe de o parte şi de personalitatea individului pe de altă ( vezi figura 1.1 ), deşi limita exactă dintre natura umană şi cultura, precum şi dintre cultura şi personalitate este un subiect de discuţie în lumea oamenilor de ştiinţă din domeniul ştiinţelor sociale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul International.doc