Managementul performanței în cadrul SC FEPA SA Bârlad

INTRODUCERE

Preocupările tot mai accentuate ale managerilor pentru performanţă au condus la conturarea unui nou concept, acela al managementului performanţei. Astfel că, în ultimii ani au apărut numeroase concepţii cu privire la acest termen. Dacă în trecut doar 20% dintre firme aveau în funcţiune un sistem de management al performanţei, în prezent aproape toate firmele din România dispun de un astfel de sistem. Observăm tot mai mult ca nu este o nevoie urgentă de a îmbunătăţi performanţele afacerilor noastre, ci, mai degrabă, de a îmbunătăţi modul în care performanţa este condusă şi măsurată.

Prin această lucrare am încercat să abordez corelativ managementul şi performanţele manageriale şi economice la nivel de organizaţii. Ceea ce interesează în mod deosebit teoria şi practica managerială din România sunt performanţele manageriale, fără de care se consideră că nu este posibilă obţinerea de performanţe economice, financiare în domeniile date. Se consideră că numai un management performant, practicat de manageri profesionişti, este capabil de performanţe manageriale, generatoare de performanţe economice, financiare, sociale etc.

Pornind de la importanţa pe care o are managementul performanţei în zilele noastre, lucrarea de faţă prezintă multe aspecte privind conceptul şi modul de abordare a managementului performanţei, categoriile de performanţe, modelele de performanţă şi modelele de măsurare a acesteia.

În primele două capitole am făcut o trecere în revistă a managementului performanţei din punct de vedere teoretic, făcându-se referire la cele două tipuri de performanţe pe care ne vom axa mai mult în această lucrare: performanţele manageriale şi economice.

Ultimul capitol tratează o problemă deosebit de importantă, referitoare la analiza performanţelor manageriale şi economice din cadrul firmei F.E.P.A. S.A. Bârlad.

Capitolul 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE MANAGEMENTULUI PERFORMANŢEI

1.1. Conceptul şi categoriile de performanţă

În ultimii ani au apărut numeroase concepţii în ceea ce priveşte definirea şi clasificarea performanţelor într-o organizaţie.

Astfel, în Dicţionarul explicativ al limbii române, performanţa este definită ca „un rezultat deosebit obţinut într-un anumit domeniu de activitate” .

Noţiunea de performanţă (managerială, economică, financiară, etc.) aduce în prim plan eficienţa şi eficacitatea, iar indicatorii de exprimare capătă o diversitate deosebită. Deci, obţinerea de performanţe la nivel de întreprindere presupune reevaluarea conceptelor de competitivitate, eficienţă şi eficacitate.

Performanţele, indiferent în ce domeniu se manifestă, sunt exprimate prin indici şi indicatori şi sunt obţinute în urma unor comparaţii:

-cu realizările proprii obţinute în trecut

-cu obiectivele pentru o anumită perioadă

-cu rezultatele obţinute de concurenţi.

Pentru a putea realiza comparaţii trebuie să cunoaştem realizările altor firme.

O importanţă deosebită, în această privinţă, o au cluburile de benchmarketing care pun la dispoziţia membrilor lor – chiar şi firme concurente - informaţii legate de situaţia managerială, economico-financiară, socială, comercială etc. a acestora. În acest fel, este evitată acţionarea pe diverse căi (ex. spionajul industrial) pentru a afla informaţii despre firmele concurente, precum şi alte eforturi suplimentare realizate de firmele care doresc să obţină astfel de informaţii.

În funcţie de domeniul în care performanţele pot fi identificate avem:

-performanţe manageriale

-performanţe economice

-performanţe financiare

-performanţe tehnice şi tehnologice

-performanţe sociale

-performanţe comerciale

După sfera de cuprindere pot fi:

-performanţe individuale

-performanţele grupului (ale organizaţiei).

Performanţele individuale reprezintă aşteptările deosebite de la un manager, executant sau individ. Obţinerea acestora presupune existenţa unui termen de referinţă, precum:

- situaţia posturilor similare din alte firme, care nu este uşor de identificat, datorită dificultăţilor întâmpinate în culegerea de date şi informaţii relevante;

- rezultatele perioadei precedente, dacă prestaţia titularului postului respectiv este una repetitivă, liniară;

- inserarea în fişa postului a obiectivelor individuale.

Performanţele grupului pot fi regăsite la nivelul compartimentelor funcţionale şi operaţionale sau la nivelul unor grupuri de posturi din cadrul acestora.

Performanţele organizatorice sunt considerate tot performanţe de grup, fiind evidenţiate în raport cu obiectivele fundamentale sau derivate de gradul întâi.

În funcţie de natura obiectului de activitate al organizaţiei, de caracteristicile funcţionale şi dimensionale, modalităţile de manifestare sunt foarte variate.

Performanţele manageriale sunt cele care interesează cel mai mult, atât teoria cât şi practica managerială din România, fără ele nefiind posibilă obţinerea de performanţe economice, sociale, financiare etc. în domeniile respective.