Managementul proiectelor - fisă tip de proiect

ARIA TEMATICA:

- programul operaţional regional

- axa prioritară 5.Dezvoltare durabila si promovarea turismului

- domeniul de intervenţie 5.2 Cresterea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor in turism

- operaţiunea Crearea / modernizarea, dotarea bazelor de tratament din statiunile balneare

LOCATIA PROIECTULUI:

- regiunea 6.Nord-Vest

- judeţul Bihor

- localitatea Marghita

DESCRIEREA proiectului:

- scop crearea unei baze da tratament balneo climaterice si de agrement in vederea dezvoltarii turistice a zonei

- obiective

- Construirea a patru bazine cu apa termala

- Construirea unei baze de tratament

- Amenanjarea a trei spatii de teren pentru agrement

- (se vor enunţa obiectivele proiectului şi se va explica cum contribuie proiectul la realizarea obiectivelor axei prioritare, domeniul de intervenţie, operaţiunii)

- justificarea proiectului (se va preciza de ce este necesar acest proiect pentru atingerea obiectivelor şi care este valoarea sa adăugată din punct de vedere ştiintific şi/sau economic, atât din perspectiva internă, cât şi din cea externă a organizaţiei aplicante)

Cele mai semnificative tipuri de turism sunt: turismul balnear şi de tratament, turismul montan, turismul cultural şi agroturismul.

În profil teritorial se remarcă staţiunile balneoturistice (localizate în 3 zone importante): Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvană, Depresiunea Maramureşului, unele cunoscute, altele cu potenţial: Băile Felix, 1 Mai, Sângeorz, Ocna Şugatag, Băiţa sau Cojocna. O componentă importantă sunt staţiunile de iarnă: Stâna de Vale, Băişoara, în M-ţii Apuseni şi cele din Nordul Carpaţilor Orientali (Borşa, Piatra Fântânele). Regiunea are o tradiţie în turismul balnear, acesta având cea mai mare pondere între toate tipurile de turism practicate în Regiune. Staţiunile balneare cele mai importante din regiune sunt Băile-Felix, Sângeorz-Băi, Ocna-Şugatag, Cojocna. Există, de asemenea, dorinţa de a dezvolta staţiuni de interes regional cu un important potenţial balnear şi termal care prin investiţii în infrastructură pot să ajungă zone turistice de interes naţional: Tăşnad, Marghita, Beiuş (Bihor), Firiza (Bistriţa-Năsăud).

În localităţile urbane mari este localizată o infrastructură alcatuită din unităţi hoteliere numeroase de diferite dimensiuni. Dar semnificativă este dezvoltarea turismului rural, în pensiuni mici care folosesc oportunităţile date de gradul ridicat de atracţie datorită mediului în care sunt localizate. În mare parte lipsesc produsele turistice integrate.

Există un număr de oraşe mari şi medii – Baia Mare, Bistriţa, Zalău, Oradea – zone urbane cu tradiţie care au centre istorice, pieţe, clădiri rezidenţiale, biserici, ce pot fi reabilitate şi incluse în circuite turistice. Un număr important de oraşe mici au, de asemenea, un patrimoniu istoric şi arhitectonic care poate fi inclus în circuite turistice. Acest lucru ar atrage un număr ridicat de turişti străini.

Dezvoltarea turismului in Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) este axata pe trei tipuri principale de turism dintre care :

• turismul termal si balnear - bazat pe ape termale si existenta minelor de sare dezafectate. Regiunea dispune de un potential natural bogat in domeniul apelor termale -in special in localitatile Oradea – Felix, 1 Mai, Tinca, Tasnad, Marghita, Simleul Silvaniei si Beltiug. Apele din aceste locatii pot fi folosite in scopuri curative si de agrement. Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Ocna Dej, Turda, Ocna Sugatag si Cojocna prezinta un potential excelent de atragere a turistilor din Regiune si din regiunile invecinate.

In regiune exista un numar de 8 statiuni turistice (Conform Ordinului MTCT). Astfel pentru turismul balnear exista statiuni ca Baile Felix (una dintre cele mai atractive din tara), 1 Mai, Sangeorz-Bai; pentru turismul montan exista Baisoara si Stana de Vale. Problemele existente sunt in special cele legate de infrastructura de acces ca si de facilitatile de divertisment.Numarul de locuri pentru cele 6 resedinte era: Cluj-Napoca – 3209 locuri, Bistrita – 672 locuri, Oradea (fara baile Felix si 1 Mai) – 859, Baia-Mare – 1218, Satu-Mare – 659, Zalau – 180 (Sursa: ANT).

Tabel 19. Capacitatea de cazare şi turişti cazaţi

1998 2000 2002 2003

Capac. de cazare existentă

-locuri- Turişti cazaţi -mii- Capac. de cazare existentă

-locuri- Turişti cazaţi

-mii- Capac.

de cazare existentă -locuri- Turişti cazaţi -mii- Capac. de cazare existentă

-locuri- Turişti cazaţi

-mii-

România 287268 5552,1 280005 4920,1 272596 4847,5 273614 5057,0

Nord-Vest 27231 605,9 25547 559,6 24561 629,5 24321 636,9

Bihor 11114 213,3 10472 218,2 10422 232,3 10475 194,0

Bistriţa Năsăud 3041 71,4 2883 57,8 2767 69,6 2752 71,3

Cluj 6080 168,0 5792 146,6 5325 168,0 4606 214,3

Maramureş 3753 89,5 3398 74,4 3117 89,4 3293 86,2

Satu Mare 2006 37,5 2028 42,3 1902 48,3 2175 50,6

Sălaj 1237 26,2 974 20,3 1028 21,9 1019 20,5

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004, INS

7. Accesibilitate

Accesibilitatea se realizeaza in principal pe cale rutiera si feroviara. Una dintre problemele regionale este data de infrastructura de acces la zonele turistice, inca slab dezvoltata relativ la nevoile regiunii. Arealele montane au o capilaritate redusa in ceea ce priveste infrastructura de acces. Exista zone turistice cu o structura de acces redusa, cum ar fi in M-tii Apuseni (zona Vladeasa, Baisoara, Muntele Mare), sau M-tii Maramuresului.

Oportunitatea este data in special de construirea Autostrazii Transilvania care va asigura capilaritatea in interiorul si exteriorul regiunii.

Exista un singurul tour operator specializat in turism balnear, S.C. Balneo Turism S.A. La nivel national capacitatea de cazare turistica in functiune in statiunile balneare a evoluat pozitiv in 2004 fata de anul 2003 crescand cu 02,5%. Totusi se remarca un oarecare regres al numarului total de sosiri, doar 95% fata de anul anterior ceea ce ar putea arata o oarecare orientare a clientelei de turism catre celalalte forme de turism in special catre statiunile din zona montana (+20% in anul 2004 fata de 2003). Totusi indicii de utilizare neta a locurilor de cazare arata ca cel putin la nivel national statiunile balneare au gradul de utilizare neta cel mai mare (48,6% comparativ cu o medie de 34,3% total turism) care indica ca acestea isi mentin avantajul competitiv.