Managementul resurselor în învățământ

Aplicaţia nr.1

Rolul ordonatorilor de credite în etapizarea procedurii bugetare. Implicaţii asupra

elaborării/aprobării programelor de investiţii

Procesul bugetar reprezintă o succesiune de etape ce constau în elaborarea, aprobarea, executarea, încheierea, controlul şi raportarea rezultatelor execuţiei bugetului. Procesul bugetar al fiecărui an se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a acestuia.

În derularea procesului bugetar, responsabilităţile revin Parlamentului, Guvernului, Ministerului Finanţelor Publice, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ordonatorilor de credite.

Ordonatorii de credite sunt persoanele ce au calitatea de conducători ai instituţiilor publice şi au rolul de a repartiza şi utiliza creditele bugetare aprobate. În funcţie de competenţa şi de importanţa instituţiilor pe care le conduc, ordonatorii de credite sunt:

- ordonatorii de credite principali: miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, (preşedinţii consiliilor judeţene, primarii unităţilor administrativ-teritoriale), conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome.

- ordonatorii de credite secundari: conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite.

- ordonatorii de credite terţiari sunt tot conducători ai instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite.

Responsabilitatea ordonatorilor de credite

Ordonatorii de credite sunt obligaţi în a angaja şi utiliza creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Acest lucru este prevăzut în art. 22 din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice. În acelaşi articol se stipulează:

(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:

a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor art. 21;

b) realizarea veniturilor;

c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;

e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat in administrare şi execuţiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;

g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Aceste sarcini pot fi repartizate, în funcţie de tipul de ordonator, astfel:

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, in raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. De asemenea, ei analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi prin bugetele instituţiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Etapizarea procedurii bugetare:

După publicarea în Monitorul Oficial al României a Legii bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice sumele defalcate din veniturile bugetului de stat. Consiliul Judeţean repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale sumele defalcate din veniturile bugetului de stat în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.

Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate, ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea Legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, definitivează proiectul bugetului local supus ulterior aprobării Consiliului Judeţean .

Ordonatorii principali de credite transmit direcţiilor generale ale finanţelor publice bugetele locale aprobate de către consiliile locale şi judeţene. Direcţiile generale ale finanţelor publice întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, pe comune, oraşe, municipii.

Tot ordonatorii principali de credite au obligaţia ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani, însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate.

Ordonatorii principali de credite hotărăsc repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor aprobate în buget pentru celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor terţiari de credite, după caz, iar ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor terţiari de credite bugetare.

Ordonator principal de credite este şi cel care stabileşte cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice cuprinse în proiectele de buget, în baza programelor de investiţii publice, care se prezintă ca anexă la buget.

Programul şi bugetul de investiţii, ca anexă a bugetului local, reprezintă instrumentul de planificare prin care, pornind de la strategia de dezvoltare a comunităţii, se asigură posibilitatea stabilirii unei politici locale pe termen lung şi controlul activităţilor curente şi de perspectivă.

Programul de investiţii reprezintă un document de planificare pe termen mediu care include o prezentare generală a situaţiei sociale şi economice şi a proiectelor de investiţii pe următorii 5 ani, fiind elaborat în concordanţă cu strategia de dezvoltare a localităţii.

Programul cuprinde fiecare investiţie propusă, suma prevăzută pentru a fi cheltuită în fiecare an şi metoda de finanţare.

Proiectele de investiţii pot fi finanţate, în afară de surse bugetare, şi din surse proprii, granturi, sponsorizări, fonduri speciale, sume primite de la persoane fizice sau juridice pentru finanţarea unor acţiuni de interes public, împrumuturi bancare, obligaţiuni şi alte surse conform legii.

Art. 39 din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice stipulează:

(1) Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii publice, pe clasificaţia funcţională.

(2) Ordonatorii principali de credite vor transmite pentru fiecare obiectiv de investiţii inclus în programul de investiţii informaţii financiare şi nefinanciare.