Managementul Resurselor Umane

INTRODUCERE

Deşi managementul resurselor umane nu este un lucru nou pentru Romania, nevoia reconsiderarii acestui domeniu s-a manifestat începînd cu anul 1989, ceea ce a determinat apariţia a numeroase cercetari în domeniu. În prezent, tot mai mulţi manageri realizează că investiţia în resurse umane le poate aduce castiguri substanţiale pe termen lung, cei care nu înteleg acest lucru putand să părăseasca piaţa. Principala explicaţie a acestui fenomen este determinată de faptul că managementul resurselor umane a devenit, intr-un fel, coloana vertebrală a unei organizaţii moderne, tot mai multe organizaţii înţelegand avantajele pe care le pot obţine prin existenţa unei politici coerente de resurse umane.

Un management al resurselor umane, modern şi profesionist, se focalizează asupra angajaţiilor şi a modului in care işi desfaşoara activitatea aceştia, în vederea reducerii posibilitaţiilor ca afacerile pe care le demarează să eşueze.

Existenţa unor programe complexe, propuse de o politică a resurselor umane coerentă, necesită un suport managerial consistent şi o viziune care să susţină întegul proces. În cadrul politicilor de resurse umane create pentru ca organizaţiile să-si atingă obiectivele, respectiv pentru a desfaşura o activitate eficientă, se distige lucrul în echipă.

Lucrul în echipă depăşeşte graniţele organizaţionale şi naţionale, cercetări din diverse domenii de activitate care implică efort uman, arată că lucrul în echipă poate duce la cresterea eficienţei sau eficacităţii.

Disponibilitatea privind munca in echipă este o cerinţă curentă a anunţurilor de recrutare, iar prezenţa calităţiilor necesare sau din contră lipsa lor, pot fi factori decisivi în angajarea unei persoane ori în menţinerea ei într-o organizaţie. Necesitatea muncii în echipă a devenit tot mai evidentă pe măsură ce politicile de resurse umane au evoluat şi companiile au început să ţină cont de nevoia de comunicare şi contact uman a propriilor angajaţi, conştientizand valoarea dialogului şi susţinerii reciproce, într-o echipă.

CAPITOLUL I

RESURSELE UMANE , PRINCIPALĂ RESURSĂ A FIRMEI

1.1. Importanta resurselor umane in societate

In conditiile trecerii economiei romanesti la o profunda restructurare, pe criterii de eficienta si rentabilitate, un rol de mare importanta revine factorului uman. Componenta a cresterii economice, forta de munca are o dubla apartenenta ;pe de o parte, la sfera demografiei, pe de alta parte, la sfera economiei, adaptandu-se dupa legile ambelor domenii. De aceea in intreg procesul de regandire si reproiectare a structurilor economice apare necesara cunoasterea problematicii ocuparii si folosirii eficiente a fortei de munca.Potentialul uman constitue elemental creator, activ si coo rdinator al activitatii economice. Rolul primordial al factorului uman se regaseste si in procesul de crestere a activitatii economice.

Resursele umane reprezinta una dintre cele mai importante investitii ale unei organizatii, ale carei rezultate devin tot mai evidente in timp.

Dupa cum este cunoscut, organizatiile cheltuiesc sume importante cu angajatii lor, iar datorita costurilor antrenate, mentinerea si dezvoltarea personalului reprezinta unele dintre cele mai evidente investitii in resursele umane. Investitia in oameni s-a dovedit a fi calea cea mai sigura de a garanta supravietuirea unei organizatii sau de a asigura competitivitatea si viitorul acesteia. Asadar, numerosi specialist in domeniul resurselor umane atrag, de asemenea, atentia asupra necesitatii de a trata personalul ca fiind un capitol de investitii pentru dezvoltarea ulterioara a organizatiei, iar cheltuielile cu resursele umane sunt considerate ca fiind investitii strategice si nu simple costuri ce trebuie minimizate.