Managementul resurselor umane - comunicarea managerială la SC Automobile Dacia, membră a grupului Renault

INTRODUCERE

Comunicarea este foarte importantă in societatea contemporană, reprezentând atât pentru organizaţiile economice de orice fel, cât şi pentru indivizi, o continuă provocare.

Prin comunicare ne recreăm in mod continuu, potenţându-ne personalitatea şi valorile care ne reprezintă.

In ultimele decenii, s-au înregistrat succese remarcabile în domeniile tehnicii şi tehnologiei informaţiei, fapt ce a dus la înlocuirea în mare măsură a suporturilor materiale ale comunicării, la accelerarea fără precedent a vitezei de circulaţie a informaţiei.

Ascensiunea accelerată a unor tehnologii specifice, internet şi intranet, sistemul multimedia etc a determinat schimbări majore la nivelul conţinutului comunicării şi a canalelor de comunicare, atât în interiorul, cât şi în exteriorul organizaţiilor.

Complexitatea procesului de comunicare a făcut ca în prezent studiul acestuia să se facă atât în ansamblu, cât şi în particular pe domenii şi profesii. Se diferenţiază astfel comunicarea în jurnalistică, de comunicarea în management în marketing, în domeniul relaţiilor publice, în domeniul militar, politic etc

Procesul de comunicare presupune un transmiţător (emiţător, vorbitor) care trimite un mesaj unui destinatar (receptor, ascultător) ce are o reacţie (feed-back), mesajul raportându-se la un context.

Procesul de comunicare este dinamic şi ireversibil.

Comunicarea în activitatea managerului este una din cele mai importante acţiuni şi care ii ocupă o parte apreciabilă din timpul său de lucru.

Comunicarea reprezintă instrumentul de bază al managerului în îndeplinirea funcţiilor sale şi în realizarea obiectivelor organizaţiei. Comunicarea manageriala implică doi parteneri: managerul şi subordonatul sau colaboratorul acestuia.

Indiferent de sistemul social, într-o organizaţie comunicarea îndeplineşte următoarele funcţii: informare, socializare, motivaţie, dialog, educaţie, promovarea culturii, intregrare.

In prezenta lucrare am încercat să realizez cu mijloace proprii un studiu obiectiv la SC Automobile Dacia SA, cu privire la managementul comunicării în acestă întreprindere.

CAPITOLUL I. LOCUL ŞI ROLUL COMUNICĂRII ÎN ACTIVITATEA MANAGERULUI PRIVIND AFACERILE ECONOMICE INTERNAŢIONALE

1.1. Consideraţii generale privind ştiinţele comunicării

Comunicarea reprezintă atât pentru entităţile economice - organizaţii de orice fel cât şi pentru indivizi o continuă provocare. Prin comunicare ne autodefinim, ne recreăm în mod continuu, potenţându-ne personalitatea şi valorile care ne reprezintă.

Abordarea acestui domeniu atât de vast şi totodată complex - al comunicării în contextul dezvoltării relaţiilor specifice schimburilor internaţionale reprezintă la rândul său o provocare menită să contribuie la elucidarea unor aspecte esenţiale, definitorii pentru orientarea strategică a unei organizaţii în contextul comunicaţional actual al pieţei internaţionale.

Locul şi rolul comunicării în societatea contemporană, complexă, automatizată este unul foarte important. Am remarcat că preocupări privind studiul comunicării au existat dintotdeauna, însă nu se acorda o asemenea atenţie unui astfel de subiect, pornindu-se de la ideea că oamenii au avut capacitatea de a comunica dintotdeauna, sub forme empirice, fiind nevoiţi să ia legătura unii cu alţii, să-şi transmită mesaje în folosul lor sau al comunităţii pentru a se organiza şi a se confrunta cu duşmanii. În ultimele secole, s-au înregistrat succese remarcabile în domeniul tehnicii şi tehnologiei informaţiei, fapt ce a dus la înlocuirea în mare măsură a suporturilor materiale ale comunicării, la accelerarea fără precedent a vitezei de circulaţie a informaţiei.

Ascensiunea accelerată a unor tehnologii specifice - internet şi intranet, sisteme multimedia, a determinat schimbări majore la nivelul conţinutului comunicării şi a canalelor de comunicare atât în interiorul cât şi în exteriorul organizaţiilor.

Procesul comunicării presupune: un transmiţător (emiţător, vorbitor), care trimite un mesaj unui destinatar (receptor, ascultător) ce are o reacţie (feed-back), mesajul raportându-se la un context. Mesajul e constituit din elementele unui cod care trebuie să fie comun celor doi parteneri aflaţi în contact.

Procesul de comunicare este dinamic şi ireversibil.

Faptul că este dinamic se referă la calitatea pe care o are comunicarea de a evolua şi de a se adapta la nevoile interlocutorilor, iar ireversibilitatea constă în întipărirea mesajului original în mintea receptorului.