Managementul Resurselor Umane la Consiliul Județean Olt

CAP. I. INTRODUCERE ÎN MANAGEMENTUL

RESURSELOR UMANE

1.1.CONCEPTUL DE MANAGEMENT

AL RESURSELOR UMANE

Managementul resurselor umane reprezintă un complex de măsuri concepute interdisciplinar, cu privire la recrutarea personalului, selecţia, încadrarea, utilizarea prin organizarea ergonomică a muncii, stimularea materială şi morală, până în momentul încetării contractului de muncă1.

Aceasta definiţie corespunde sistemului “om-solicitări” , în care omul ocupă locul central, fiind nevoit să răspundă solicitărilor tuturor factorilor(fig.1).

Fig.1-Sistemul ”om-solicitări”

Condiţiile tehnice Mediul

ale muncii de munca

Motivaţia Preocupări

pentru munca personale

Relaţiile Alţi factori

din colectivul solicitanţi

de muncă

Sursa : Petre BURLOIU “Managementul resurselor umane” Editura Luminalex,

Bucureşti 2001 pag.41

1 Petre BURLOIU “Managementul resurselor umane” Editura Luminalex, Bucureşti 2001, pag.41

Managementul resurselor umane presupune îmbunătăţirea continuă a activităţii tuturor angajaţilor în scopul realizării misiunii şi obiectivelor organizaţionale. Exercitarea unui asemenea tip de management necesită drept condiţie primordiala ca fiecare manager să constituie un model de atitudine comportamentală În acest sens, managerul trebuie să preia responsabilitatea procesului , să se implice în fiecare acţiune , să discute personal cu angajaţii procesele obţinute de aceştia şi să recompenseze rezultatele bune. Acţiunile manageriale iau în considerare fiecare salariat , ca o individualitate distinctă, cu caracteristici specifice. Managementul resurselor umane este esenţial pentru succesul oricărei organizaţii.

Locul managementului resurselor umane este bine precizat în cadrul managementului general. Astfel se pune accentul pe aspecte privind formele pe care le îmbracă raporturile cu personalul, începând cu recrutarea, selecţia, încadrarea, perfecţionarea şi stimularea pe parcursul angajării şi terminând cu încetarea activităţii.

Teoria tradiţională a întreprinderii şi managementul resurselor umane2

Tabelul 1.1

Elemente de

Caracterizare

Concepţii privind personalul

Teoria tradiţională a întreprinderii Managementul resurselor umane

Noţiuni folosite

forţă de muncă,

mână de lucru Resurse umane

Categorii cu

Caracter discriminatoriu

-“ muncă productivă” şi “creatori de bunuri materiale” ( categorii privilegiate);

-“ muncă neproductivă” şi “personal neproductiv” ( categorii dezavuate)

Modul de abordare a personalului de către manageri În mod global, ca masa de oameni capabili să muncească ca individualităţi, cu personalităţi, nevoi, comportamente şi viziuni specifice

Principiul fundamental de salarizare În funcţie de munca depusă în funcţie de rezultatele obţinute

Activitate de evaluare a performanţelor Nesemnificativă, formală Esenţială

Stimularea iniţiativei salariaţilor Absentă; iniţiativa salariaţilor este, de regulă, considerată ca o afectare a autorităţii şefilor ierarhici. Susţinută şi promovată prin sistemul de salarizare, promovare în funcţie, etc.

Sursa : Robert MATHIS, Panaite NICA “Managementul resurselor umane” Editura Economică,1997 , pag.4

2 R. MATHIS, P. NICA “Managementul resurselor umane”, Ed.Economică, Bucureşti 1997,pag.4

Aplicarea cu succes a managementului resurselor umane presupune existenţa unui sistem de evaluare a performanţelor, a unui sistem de stimulare a angajaţilor şi de recompensare a rezultatelor.

Cele mai importante probleme ale managementului resurselor umane în cadrul întreprinderilor comerciale( de altfel ca şi al celorlalte întreprinderi) sunt următoarele3:

- atragerea şi asigurarea întreprinderilor cu un număr de salariaţi corespunzător necesităţilor;

- preocuparea constantă ca toate posturile din statul de funcţii să fie ocupate cu salariaţi pregătiţi , corespunzător cerinţelor posturilor de muncă;

- asigurarea salarizării corespunzătoare a fiecărui lucrător în conformitate cu prevederile legale, urmărindu-se motivarea prin salariu a tuturor angajaţilor ;

- asigurarea mobilităţii salariaţilor în cadrul întreprinderilor prin crearea condiţiilor de evaluare şi promovarea lor;

- urmărirea integrării socio-profesionale a salariaţilor şi crearea unui climat de muncă propice performanţei;