Managementul strategic al colectivităților locale

1.Caracterizare generala

1.1.Capitalul natural

A.Date geografice

Asezare geografica

Municipiul Barlad, situat in zona central-estica a Romaniei, se localizeaza la intersectia paralelei de 460 si14’ latitudine nordica cu meridianul de 220 si 42’ longitudine estica.

Relief

Asezat in Podisul Central Moldovenesc, la contactul dintre doua subunitati ale Podisului Barladului, Dealurile Tutovei spre vest si Dealurile Falciului spre est, municipiul Barlad ocupa o parte a albiei raului cu acelasi nume, pe o suprafata de 1456 ha, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din apropierea orasului se inregistreaza in Dealul Crangului, 311 m (la vest) si Dealul Mare, 264 m (la est). Altitudinea maxima din aria urbana este de 172 m, iar cea minima de 89 m. Cercetarile geologice efectuate in zona au pus in evidenta resurse capabile sa dezvolte si sa intretina o viata economica relevanta: hidrocarburi (predominant gazeifere), pietrisuri (ca material de constructii), straturi aquifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile in tratamente terapeutice), ape de adancime (excelenta sursa potabila).

Clima

Cu sensibile particularizari, factorul climatic intruneste caracteristicile continentale. Radiatia solara, elemental climatogen cel mai de seama, insumeaza in zona orasului, o valoare anuala de 120250 calorii/cmp. Valoarea maxima apartine lunii iulie (17510 calorii/cmp), iar cea minima lunii decembrie (2590 calorii/cmp). Dupa 1896, an in care au inceput a fi urmarite systematic temperaturile aerului, temperature maxima inregistrata in localitate a fost de 39.70 C la 30 iulie 1936, iar temperature minima de -30, 50 C la 20 februarie 1942. Vanturile din nord-est au frecventa mai mare 19%, iar cele din sud-est avand un procent de 17%. Viteza vanturilor variaza intre 4,5m/s in lunile februarie-aprilie si 3,2m/s in luna iulie.

Cai de comunicatie

Din punct de vedere economic si geografic, municipiul Barlad se situeaza aproape de intersectia unor importante cai rutiere si feroviare, pe traseul dintre nordul si sudul Moldovei, dintre Valea Prutului si Valea Siretului, la DN 24(de 581), care asigura legatura intre centrul si sudul Romaniei cu Republica Moldova, prin punctul de frontiera Albita. Prin Barlad se face legatura intre Bucuresti si Iasi.

B.Repere istorice

O alta incursiune in istoria locala dovedeste ca Barladul este al doilea oras al Moldovei sub raportul vechimii. Descoperirile arheologice de la Trestiana-Barlad, atesta ca pe actualul teritoriu a existat o asezare neolitica de tip Starcevo-Cris, cu importante argumente din epoca bronzului si a fierului. Urmele de locuire pe aceste locuri apartin culturii Cucuteni.

Relevante pentru continuitatea populatiei autohtone sunt descoperirile de la Valea Seaca (sec.III-V), cele din Cartierul Munteni (sec.IX-XI) si de la Prodana (sec.IX-XII).

Desi primul document scris despre Barlad dateaza din 28 iunie 1401 (Arhivele Statului din Iasi), vechimea documentara a localitatii este socotita de la anul 1174, an in care se vorbeste despre Barlad, in “Vechea Cronica Rusa”. Documentul este cunoscut si sub numele de “Cronica Kieveana”.

Aparitia Barladului ca targ, in afara factorilor interni, a fost favorizat de asezarea acestuia la vechi si importante drumuri comerciale care legau Europa Centrala de Bazinul Marii Negre. Aici Barladul era loc de popas si aprovizionare cu hrana a negustorilor si caravanelor.

Incontestabil la Barlad, la 20 martie 1820, s-a nascut Alexandru Ioan Cuza, cel care avea sa devina fauritorul Romaniei Moderne.

Targ bogat, asezat intr-o pozitie geografica ideala, Barladul va ocupa importante functii politico-administrative: resedinta a Marelui Vornic din Tara de Jos, resedinta a tinutului Barlad, a judetului Tutova, a regiunii Barlad, iar din 1968 devine municipiu.

C.Resurse primare si secundare

Resurse de apa

Pe raza municipiului Barlad se intalnesc mai multe tipuri de ape continentale. In categoria apelor curgatoare, principalul curs de apa este raul Barlad, cu o serie de afluenti cu debite mici. Din categoria apelor statatoare, mai importante sunt Balta Regiei si Lacul Prodana, acesta din urma beneficiind de amenajari pentru agrementul populatiei. In apropierea orasului, exista doua acumulari de ape, barajele “Rapa Albastra” si “Cuibul Vulturilor”, surse de alimentare cu apa potabila si industriala pentru localitate. La Barlad se gasesc importante surse de ape subterane, freatice si de adancime.

In prezent municipiul Barlad este alimentat din 2 tipuri de surse: surse subterane si surse de suprafata.