Managementul țărilor arabe

O trăsătură definitorie a perioadei de după 1960 o reprezintă, pe întregul frontul cercetării ştiinţifice, extinderea abordărilor comparatiste. Această largă proliferare se explică prin specificitatea şi nivelul ştiinţific ridicat al managementului comparat, utilitatea sa pragmatică, ampla diversitate naţională, culturală şi managerială, ce trebuie cunoscută, înţeleasă şi luată în considerare în condiţiile internaţionalizării activităţilor economice, sociale, culturale şi ştiinţifice. În plus, se observă tranziţia de la capital, ca resursă de bază a dezvoltării economice, la ştiinţă şi cunoştinţe ştiinţifice.

Managemetul comparat nu poate fi comparat cu alte subsisteme de management, acesta fiind doar o disciplina academica de studiu si evaluare a performantelor de management din alte zone aplicabile in managementul concret al firmei. Managementul comparat, in estenta, este un subsistem al stiintei managementului si managementului stiintific, deoarece are sarcina sa imbogateasca stiinta managementului si sa arate cum aceste noi cuceriri se pot aplica in practica sociala. Toate acste atribute, functii ale managementului comparat isi au originea in studierea culturilor care au generat performante in management in unele tari si zone.

Tema proiectului meu este Managementul Tarilor Arabe. Am ales aceasta lucrare, deoarce, parerea mea este ca arabii au o cultura foarte diferita de cea a tarii noastre, implicit cea a occidentalilor si am vrut sa scot in evidenta aceste deosebiri.

In acesta lucrare imi propun sa definesc pe scurt notiunea de management comparat, sa fac o descriere mai detaliata a valorilor culturale si sociale ale arabilor , sa fac o analiza comparativa intre cultura araba si culturile occidentale , iar apoi sa descriu pe scurt cateva tari din regiunea MENA (Middle East and North Africa) axandu-ma pe sistemul economic, valorile culturale si regulile sociale ale acestora.

Capitolul I

Notiuni generale

1.1 Definirea managementului comparat

Desi managementul comparat constituie o stiinta a carei cristalizare nu s-a desavarsit inca, se poate observa conturarea catorva orientari in definirea obiectului managemntului comparat. Astfel, specialistii de orientari diferite au stabilit definitii diferite pentru managementul comparat.

O primă definire a acestei noi ştiinţe o realizează în 1978 William Newman – managementul comparat se ocupă de studiul similarităţilor şi diferenţelor din practica managerială locală din diferite ţări.

Un pas înainte îl realizează Raghu Nath care consideră că, în sens larg, managementul comparat se concentrează asupra similarităţilor şi diferenţelor dintre sistemele de management şi de afaceri din diferite contexte. Pe de altă parte sunt cuprinse şi analizele comparative din cadrul aceleaşi culturi sau naţiuni, dintre diferitele organizaţii problematică care vizează atât managementul cât şi rezultatele economico-financiare respectiv eficienţa economico-financiară.

Scopul managementului comparat este stabilit de R. N. Farmer şi reprezintă studiul şi analiza managementului în diferite medii şi a raţiunilor pentru care organizaţiile obţin rezultate diferite în ţări diferite

O definitie mult mai cuprinzatoare si mai precisa este oferita de Edwin L. Miller, care cosidera ca „managementul comparat cuprinde studiul fenemenelor de management intre tari sau culturi, prin concentrarea asupra detectarii, identificarii, clasificarii, masurarii si intrepretarii similaritatilor si deosebirilor privind procesele, conceptele si tehnicile de management”.

Ovidiu Nicolescu, autorul lucrarii Mangement Comparat, ne ofera urmatoarea defintie: „Managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza in conexte culturale nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea favorizarii transferului international de know-how managerial si a cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor”

Sintetizand definitiile prezentate anterior, sepot stabili elementele definitorii pentru obiectul de studiu al managementului comparat:

- obiectul analizei trebuie sa il constituie procesele, conceptele si tehnicile de management;

- comparatia trebuie sa se faca intre tari sau culturi diferite;

- abordarea comparativa trebuie sa fie concentrata asupra reliefarii similitudinilor si diferentelor dintre elementele manageriale avute in vedere;

- obiectivul acestor comparatii trebuie sa fie facilitarea transferului international al cunostintelor manageriale in vederea cresterii eficientei activitatii firmelor.

Managementul comparat nu trebuie confundat cu managementul international. In timp ce managementul comparat are ca obiect principal studiul similitudinilor si diferentelor dintre sisteme manageriale promovate in diferite tari, managementul international are in vedere managementul companiilor multinationale. E.L. Miller a definit managementul international ca fiind ”ansamblul activitatilor de asigurare si de control al fondurilor, personalului si informatiilor care depasesc granitele nationale si politice”.

Intre aceste doua domenii pot exista interdependente. Cercetarile in domeniul managementului comparat pot contribui la imbunatatirea practicilor manageriale din firmele multinationale, dupa cum aceste practici pot constitui surse pentru dezvoltarea teoriei managementului comparat.