Managementul Transporturilor

CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR

1. In functie de obiectul lor, transporturile sunt:

a) transporturi de persoane

b) transportul de lucruri (marfuri)

2. In functie de caile de transport pe care se realizeaza, transporturile sunt:

a) transporturi terestre

- pe cale ferata

- rutiere

b) transporturi pe apa

- navale

c) transporturi aeriene

3. In functie de ruta parcursa in interiorul tarii sau transfrontaliere:

a) trafic intern sau local

b) trafic international care la randul lor pot fi:

- transporturi in trafic international de tranzit, adica transportul se efectueaza pe teritoriul unui stat numai in trecere

- transportul de peage- locul de expediere si cel de destinatie se afla pe teritoriu aceluiasi stat insa parcursul transportului strabate un stat vecin

4. In functie de utilizarea succesiva a unor mijloace de transport diferite, distingem:

a) transportul combinat care are ca obiect o singura partida de marfa ce este deplasata la o singura destinatie utilizandu-se cel putin doua mijloace de transport diferite si la care se va elibera un singur document de transport

b) transportul multimodal care se realizeaza cu cel putin doua modalitati de transport diferite

5. In functie de interesul satisfacut prin executarea transportului, sunt cunoscute:

a) transporturile publice efectuate de persoane juridice specializate si autorizate in acest scop in temeiul unui contract de transport

b) transporturi efectuate de persoane fizice in scopul satisfacerii unui interes personal, propriu, uzand de mijloace proprii de transport

Transportul rutier

Lungimea totala a retelei rutiere publice a României în 2004 era de 79.454 km. Aceasta reprezinta o crestere de aproximativ 9% din 1990.

Principalele motive ale finantarii limitate a infrastructurii de transport din România provin dintr-un numar de aspecte cheie ce definesc cele mai importante schimbari ce au avut loc în sectorul transporturi începând cu 1990.

Transportul rutier de marfuri in anul 1990 era de 1934362 mii tone , anul 1995 a scazut la 616044 mii tone, in anul 2000 la 13946 mii tone si in 2003 a scazut la 12484 mii tone.

Parcursul marfurilor in transportul rutier in anul 1990 era 28993 milioane tone-km, in 1995 era 19748 milioane tone-km, in 2003 era 30854 milioane tone-km.

Evolutia transportul rutier total in anul 2000 era 262943 mii tone si in anul 2003 era 275603 mii tone.

Transportul international de marfuri total =266122 mii tone, transportul national total =275603 mii tone, din care a importat 4464 mii tone , a exportat 49575 mii tone si tranzit =60 mii tone .

Parcursul marfurilor pe total transport national=30853581 mii tone-km, pe transport international= 13637133 mii tone-km,din care la import =7981493mii tone-km, la export=9163543 mii tone-km si tranzit= 71412 mii tone-km.

Parcursul vehiculelor pe total este de 3408275 mii km, cu transportul international =1261114 mii km, transportul national=2147161 mii km, din total importa =530655 mii km.

În anul 2004, din totalul de 79.454 km (retea nationala exclusiv stradala), 15.712 km*) (19,8%) erau drumuri nationale si 63.742 km erau drumuri judetene si comunale. Din punct de vedere al gradului de modernizare, reteaua rutiera publica (intreaga infrastructura rutiera accesibila intregii populatii; reteua rutiera publica este alcatuita din drumuri nationale, drumuri judetene si drumuri comunale) detine 26,3% (20.880 km) drumuri modernizate, 24,4% (20.200 km) drumuri cu îmbracaminti usoare rutiere si 48,3% (38.374 km) drumuri pietruite si de pamânt. Drumurile nationale constituie partea cea mai importanta din punct de vedere al capacitatii, pe ele desfasurându-se cca. 70% din traficul rutier.

Reteaua de autostrazi, care masura la sfârsitul anului 2004 doar 211 km, fiind sub-dezvoltata atât în comparatie cu media comunitara, cât si cu retelele din noile state membre .

În conformitate cu politicile europene de transport, cererea de autostrazi va creste în Europa Centrala si de Est si implicit si în România, unde reteaua româneasca nu va putea satisface necesitatile de tranzit si de trafic intern.

Trebuie mentionat faptul ca în prezent România nu are nici o legatura la nivel de autostrada cu reteaua de autostrazi din Uniunea Europeana.

Calitatea infrastructurii rutiere (capacitate, riscul de accidente, planeitate, impact asupra mediului) si foarte slaba dezvoltare a retelei de autostrazi nu fac fata cresterii rapide a cererii generate de traficul intern si de tranzit si nici nu respecta cerintele comunitare.

Desi în perioada 1995-2004, reteaua drumurilor publice modernizate din România a înregistrat cresteri, densitatea drumurilor publice (33,3 km/100 kmp în 2004) continua sa fie foarte scazuta comparativ cu media tarilor UE.

Reteaua rutiera publica, 1990-2004 (km)

1990 1995 2000 2003 2004

Autostrazi 113 113 113 168 211

Drumuri Nationale 14.683 14.683 14.824 15.122 15.712

Drumuri Judetene si

Locale 58.133 58.176 63.655 63.879 63.742

Total 72.816 72.859 78.479 79.001 79.454

Pavata 16.592 17.608 19.418 20.368 20.880

Densitate

(km/100km2) 30,5 30,6 32,9 33,1 33,3

Din totalul de 79.454 km, 15.712 km (19,8%) sunt drumuri nationale si 63.742 km drumuri judetene si locale. Exista doar 211 km de autostrada. Reteaua este alcatuita din 20.880 km (26,3%) de drumuri pavate 20.200 km (24,4%) de drumuri cu îmbracaminti usoare si 38.374 km (48,3%) de drumuri pietruite si de pamânt. În principiu, întreaga retea de drumuri nationale este pavata, în timp ce o mare parte a retelei de drumuri judetene si locale are doar îmbracaminti usoare sau este nepavata.

Construirea/reabilitarea drumurilor si autostrazilor

La începutul anilor 90, dupa ani de întretinere insuficienta, reteaua rutiera nationala se afla în general într-o stare situata între nesatisfacator si deficitar. De aceea principala prioritate a fost conservarea infrastructurii existente.

Începând cu 1992, România s-a lansat într-un vast program de reabilitare a drumurilor nationale si de modernizare.

Întretinerea drumurilor este una din cheile durabilitatii oricaror investitii în infrastructura rutiera.

Începând din 1996, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România

(CNADNR) a fost obligata sa se concentreze cu precadere asupra rolului sau de planificare, finantare si control si nu asupra realizarii întretinerii datorita lipsei disponibilitatii de fonduri.

Parcul de vehicule rutiere

Parcul de vehicule rutiere consta în aproximativ 4 milioane de autovehicule, numar ce a crescut de la aproximativ 2 milioane în 1990.

Evolutia parcului de vehicule pentru transport rutier 1990-2004 (milioane vehicule)