Mediul rural românesc din județul Sălaj în pragul sărăciei absolute și a excluziunii sociale

Abstract

Sărăcia a existat din toate timpurile , există și acum și cu sigurantă va fii și in viitor . Numărul cetățenilor români fără bani, o locuință și un serviciu stabil este într-o continuă creștere .Soluțiile propuse prin strategiile politice de stânga sau de dreapta , s-au dovedit neputincioase în fața fenomenului crescând al sărăciei .In acest articol îmi propun să vă prezint mediul rural românesc, cu accent pe județul Sălaj, cu principalii factori care duc la sărăciei și excluziune socială . Consider că este important să subliniez rolul jucat de autoritătile publice centrale și locale în dezvoltarea regională ,în promovarea inlcuziunii sociale și in combaterea sărăciei si a oricăror forme de discriminare a comunităților marginalizate .

În final,îmi propun să atrag atenția asupra necesității de a stabili parteneriate între autoritățile publice și diferiți actori (organizații private, publice sau voluntare / neguvernamentale), parteneriate atât de necesare pentru buna punere în aplicare a instrumentelor politicii de coeziune, care este principala politică de investitii a Uniunii Europene ,pentru dezvoltarea tuturor regiunilor printr-o creștere durabilă și dinamică .

Consider că o soluție pentru implementarea eficientă a politicii de coeziune la nivel rural este reprezentată de încurajarea Grupurilor de Acțiune Locală, care pot identifica problemele care duc la sărăcie și pot orienta banii europeni către finanțarea unor proiecte de interes local.

Cuvinte cheie : sărăcia, excluziunea socială, Sălajul, mediul rural românesc, comunități marginalizate

1. Introducere

În România spațiul rural reprezintă 90% din suprafața țării. Aici locuiesc aproximativ 47,3% din totalul populației .( http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mediul_rural)

Având in vedere acest procent putem spune că țara noastră este una rurală.Din păcate în România , săracia este asociată frecvent cu mediul rural.

Sărăcia este un fenomen al tuturor timpurilor. Pentru Evul Mediu imaginea de sărac se referea doar la persoanele care nu dețineau nici un rang , persoane fără un prestigiu anume și care nu purtau arme , fiind sub protecția regelui . Sărăcia poate fi definită ca o stare de lipsă permanentă a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viață considerat decent , acceptabil la nivelul unei comunități date . (Mihalache ,2013)

Putem discuta despre sărăcie absolută sau sărăcie relativă. Sărăcie este definită ca fiind absolută atunci cand lipsesc mijloacele necesare menținerii nivelului de trai ( alimente, servicii, bunuri nealimentatre) , iar sărăcie relative reprezită pragul sub care o gospodărie este declarată săraca - al căror venit disponibil anual este mai mic de 60 de procente din mediana venitului disponibil pe adult echivalent.

( http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/3916)

Săracia prin extesia ei duce la excluziune socială , denumită și ,, noua sărăcie ,, .Excluziunea socială este un concept mai cuprinzător decât sărăcia , ce include nu numai lipsa mijloacelor materiale ci și imposibilitatea de a fi inclus in diferite retele sociale , politice , economice si culturale . (Preda,2002)

Uniunea Europeana acorda o atenție deosebită zonelor rurale, urmărind reducerea decalajelor din cadrul nivelurilor de dezvoltare ale diferitelor regiuni. Astfel au fost elaborate la nivel european unele strategii, instrumente, fonduri și măsuri care, împreună, au dat contur la ceea ce denumim politica de coeziune, care este principala politică de investitii a Uniunii Europene ,pentru dezvoltarea tuturor regiunilor printr-o creștere durabilă și dinamică . Aceasta asigura cadrul și strategiile de investiții necesare îndeplinirii obiectivelor de creștere convenite în Strategia Europa 2020 -ocupare a forței de muncă, inovare, educație, incluziune socială și climă/energie..

(http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf)

Strategia de dezvoltare Rurală a României pentru perioada 2014-2020 se înscrie în contextul de reformă și dezvoltare pe care UE și-l propune prin Strategiei Europa 2020 care are trei priorități ce vizează:

- creșterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

- creșterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice și mai competitive;

- creșterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a forței de muncă care să asigure coeziunea socială și teritorială.

(https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf)

În Strategia de dezvoltare rurală a României este sublineat faptul că zonele rurale înregistrează un decalaj semnificativ față de zonele urbane și se caracterizează prin: deficiențe structurale persistente (numărul mare al populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea populației, un număr mare de exploatații de subzistență etc.); valoare adăugată scăzută a produselor agro-alimentare; randamentele și productivitatea muncii scăzute, în special în agricultura de semisubzistență; spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces redus la credite; o piață a terenurilor nefuncțională; o modestă orientare către export; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; accesul la servicii și infrastructură cu mult în urma zonelor urbane; creșterea continuă a disparităților regionale; o pondere ridicată a populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială; o administrație publică ineficientă.

(http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/strategia-de-dezvoltare-rurala-2014-2020-versiunea-I-nov2013-update.pdf