Metode de Fundamentare a Deciziilor Manageriale

Creşterea eficienţei economice, a fiecărui produs, principalul obiectiv din etapa actuală, se poate realiza numai în condiţiile în care întregul proces decizional se desfăşoară pe baze ştiinţifice, apelându-se la metode adecvate de fundamentare a variantelor decizionale şi evaluarea consecinţelor acestora.

Un rol important în fundamentarea variantelor decizionale şi evaluarea consecinţelor acestora îl au metodele şi tehnicile utilizate de decident.

Utilizarea în procesul decizional a unor metode şi tehnici specifice va asigura o eficienţă sporită a deciziilor adoptate şi deci, a activităţii de ansamblu a unităţii economice. Aplicarea unei metode sau a alteia în procesul decizional depinde de gradul de determinare a situaţiilor anticipate, de complexul de condiţii care determină ca pentru o anumită variantă de rezolvare a unui obiectiv să se producă anumite consecinţe.

1. Metode de fundamentare a deciziilor manageriale în condiţii de certitudine

Desfăşurarea procesului decizional în condiţii de certitudine presupune: păstrarea unui flux informaţional considerat normal, elementele implicate sunt de tipul variabilelor controlabile, iar evoluţia lor poate fi anticipată cu precizie. În acest caz decidentul este sigur că evenimentele vor evolua astfel încât odată declanşată acţiunea, ea va coincide întru totul cu un anumit model informaţional pe care el şi l-a însuşit înaintea declanşării acţiunii. Aceasta înseamnă că evenimentului anticipat i se atribuie probabilitatea 1(unu), de apariţie, adică are loc o apariţie certă sau probabilitatea 0 (zero), în cazul în care apariţia evenimentului dat este imposibilă. În consecinţă, fiecărei strategii îi coincide un anumit rezultat, dificultatea constă numai în alegerea criteriului de elaborare a soluţiei.

Pentru fiecare acţiune care urmăreşte maximizarea funcţiei obiectiv se poate impune minimizarea altei funcţii şi invers. Pentru a delimita domeniul în care se caută soluţia optimă este necesar să se stabilească un sistem de restricţii raţional care va influenţa rezolvarea modelului şi, care, în final, va fi varianta de decizie.

Prin rezolvarea aceleiaşi probleme decizionale de mai multe ori, având de fiecare dată un alt criteriu de elaborare a funcţiei - obiectiv decidenţii au posibilitatea evaluării variantelor, ce pot fi ierarhizate ca importanţă, luându-se în considerare soluţia care satisface criteriul cel mai important.

1.1 Metoda utilităţii globale

O firmă producătoare de echipamente industriale încorporează în produsele sale un subansamblu pe care îl poate procura de la unul din cei patru furnizori accesibili, notați cu V1, V2, V3, V4. Criteriile de selecție a unui furnizor sunt următoarele: x1 – Prețul unitar al subansamblului, x2 – Nivelul calitativ, x3 – Termenul de livrare.

Variante

Vj Criterii de decizie (xi)

x1 – Pret unitar

Min x2 – Nivelul calitativ

Max x3 –Termen de livrare

Min

V1 7 10 12

V2 9 8 10

V3 6 7 10

V4 8 9 9

Ki 0,4 0,4 0,2

Metoda utilităţii globale facilitează alegerea variantei optime, constituind un suport logic pentru anticiparea avantajelor diferitor modalităţi de acţiune posibile.

Varianta optimă se stabileşte în funcţie de diferite criterii decizionale şi coeficienţi de importanţă, utilitatea unei variante calculându-se în funcţie de consecinţa economică a unei variante după un criteriu decizional

Considerând umax = 1 și umin = 0, în cazul variației proporționale a utilității în funcție de rezultate, utilitatea oricăror consecințe intermediare poate fi determinată prin interpolare liniară, folosindu-se relațiile:

pentru criteriile de maxim;

pentru criteriile de minim.

unde: Rmax – rezultate maxime

Rmin – rezultate minime

Rj – rezultatul de la varianta Vj a cărei utilitate nu o cunoaștem și care

trebuie calculată

Pe baza proprietăților de aditivitate decizională, utilitatea variantei Vj din punct de vedere al tuturor criteriilor de decizie U (Vj) va fi:

, unde Ki – coeficient de importanță al criteriului

Estimând utilitățile ui (Vj) si U (Vj), luând în considerare toate cele patru variante decizionale, se obțin valorile din tabelul de mai jos.