Migrația forței de muncă

1. Prezentarea generala a fenomenului de migratie

1.1 Abordari conceptuale ale migratiei

Pentru a ne familiariza cu conceptul de “migratie” este necesara o definire etimologica a acestui termen, care provine din: latinescul migratio, -onis, capatand diferite intelesuri de-a lungul folosirii sale, un exemplu concludent fiind: “deplasarea in masa a unor triburi sau a unor populatii de pe un teritoriu pe altul, determinata de considerente economice, sociale, politice sau naturale”. In acceptiunea moderna, din punct de vedere sociologic, cuvantul “migratie” are insemnatate: “deplasare in vederea schimbarii locului de trai si munca determinata de diferiti factori”. Intr-un sens general, migratia reprezinta parasirea unui teritoriu de baza pentru un altul optim unor activitati constructive cu un caracter personal, parasire ce implica totodata schimbarea domiciuliului.

1.2 Teorii ale migratiei

Avand in vedere importanta, amploarea si complexitatea migratiei, o serie de cercetatori (demografi, geografi, sociologi), au incercat sa elaboreze teorii explicative cu functie predictitva asupra migratiei si sa identifice anumite legi sau regularitati ale acestui fenomen demografic. Cea mai cunoscuta lege este potrivit careia “intensitatea migratiei este invers proportionala cu distanta”. Dintre celelalte legi, prezentam urmatoarele:

• migratia se realizeaza pe stadii – conform acestei legi, atunci cand intr-un oras se creeaza

posibilitatea absortiei de populatie din aria rurala care-l inconjoara, cei care vor migra in primul rand vor fi cei din imediata vecinatate a respectivului oras. Locul lasat liber de cei migrati in urban v-a fi ocupat de o populatie rurala din arii mai indepartate. In acest fel, populatia de la extremitatea urbana va migra in acesta, nu dintr-o data, ci parcurgand mai multe stadii, apropiindu-se din ce in ce mai mult de urban.

• fiecarui flux migrator intr-un sens ii corespunde un flux migrator in sens opus – format atat din cei care remigreaza, cat si din persoane care se indreapta in sens invers fara sa fie din aria respectiva.

• intre populatia din mediul urban si cea din mediul rural exista diferente in ceea ce priveste inclinatia spre migratie, in sensul ca populatia rurala manifesta, de regula, o tendinta mai accentuata spre migratie decat populatia urbana.

• dintre factorii determinanti ai migratiei predomina factorul economic (dorinta oamenilor de a-si imbunatati nivelul de trai).

1.3 Cauze si motivatii ale emigratiei/imigratiei fortei de munca

Deplasarea fortei de munca in strainatate se afla in stransa legatura cu fluxul international de capital. Tendinta de concentrare a capitalului in tarile dezvoltate determina o parte a fortei de munca din tarile slab dezvoltate si in curs de dezvoltare, sa emigreze in cele dezvoltate.

Cauza principala o reprezinta existenta decalajelor economice intre tarile slab dezvoltate si tarile dezvoltate economic. Aceste decalaje ii determina pe indivizi sa caute locuri de munca mai bine platite, in speranta obtinerii unor castiguri mai mari. Prin mobilitatea teritoriala a fortei de munca, piata muncii raspunde ofertei suplimentare de locuri de munca din zonele cu crestere economica superioara.

Pe de alta parte, sistemul de comunicatie (mass-media, internet) evidentiaza standarde si forme de trai atractive pentru diferite categorii de populatie din tarile in curs de dezvoltare. Dezvoltarea tehnologiilor informationale permite transiterea informatiilor pentru angajator si viitorul angajat, fara sa fie nevoie de intalnirea lor fizica.

Din partea tarilor primitoare de fortei de munca, printre cauze ar putea fi dezechilibrul demografic explicat prin modificarile ce apar in echilibrul fragil dintre rata natalitatii si cea a mortalitatii, aflat in stransa legatura cu dezvoltarea economica. Insa aceste tari urmaresc in special atragerea de forta de munca ieftina, mai ales pentru munci grele, putin cautate de catre membrii societatilor; sau a unei forte de munca foarte bine pregatita care reprezinta o buna investitie in viitorul lor. Este insa real faptul ca uneori aceste munci “de jos” sunt realizate de catre oameni cu o educatie superioara.

Inclinatia catre deplasarea la munca in strainatate este influentata si de particularitatile individuale ale persoanei care migreaza, de caracteristicile zonei de plecare si ale zonei de sosire, precum si de distante.

Factorii individuali cei mai importanti pentru explicarea disponibilitatii catre migratie tin de varsta, de starea civila si de studii. De regula, tinerii sunt mai dispusi sa plece decat persoanele in varsta; barbatii fata de femei, persoanele necasatorite, fata de cele casatorite, persoanele cu calificare superioara fata de cele necalificate.

Caracteristicile zonei de plecare si ale zonei de sosire influenteaza de asemenea, inclinatia indivizilor catre mobilitatea, observandu-se o atractie a acestora catre zonele bogate cu oportunitati de munca si de afaceri si cu salarii mari. Marimea zonei este un factor semnificativ deoarece cei care cauta un loc de munca in afara tarii considera ca au sanse superioare de angajare in centrele urbane mari. Pe de alta parte, sunt importante si caracteristicile zonei de plecare. In Romania, numeroasele restructurari din industrie, precum si existenta unei agriculturi inca de subzistenta au ridicat numarul somerilor si i-au determinat pe cei restructurati sa-si caute un loc de munca in afara tarii.

Distanta este, de asemenea, importanta in luarea deciziei de a lucra in strainatate. Insa, nu atat distanta geografica , ci mai ales distanta sociala este importanta, aceasta referindu-se la obstacolele care au stat in fata persoanei ce se deplaseaza la munca in strainatate, obstacole care apar in procesul adaptarii sale sociale in noua zona, localitate. De asemenea, un rol important revine si politicii guvernamentale in domeniul impozitelor, al masurilor de protectie sociala a somerilor, de comportamentul firmelor in termenii politicilo de promovare a angajatilor etc. Pentru aprecierea deplasarilor temporare ale unora dintre romani in cautarea de locuri de munca are o tot mai mare importanta, cunoasterea mecanismelor specifice de functionare a Uniunii Europene, in cadrul careia a fost institutionalizata libera circulatie a fortei de munca.

Reglementarile mai vechi si mai noi ale UE fac precizari riguroase cu privire la libera circulatie a persoanelor si serviciilor. In acest context, se arata ca lucratorii au dreptul de a circula in mod liber in cadrul Uniunii.

Orice discriminare pe motiv de nationalitate, intre lucratorii statelor membre, in ceea ce priveste angajarea, remunerarea si celelelalte conditii de munca este interzisa.

2. Situatia actuala a migratiei fortei de munca din Romania

2.1 Canale de informare

Cand cineva ia decizia de a pleca la munca in strainatate are are la dispozitie doua optiuni cu privire la modalitatea de plecare: se poate folosi de relatiile pe care le are cu rudele sau prietenii deja plecati sau poate apela la institutiile care se ocupa de migratia fortei de munca.