Cuprins
- INTRODUCERE 5
- CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND TURISMUL
- ACTUAL 7
- 1.1 Definiţii şi concepte 7
- 1.2 Formele de turism 10
- 1.2.1 Criterii de clasificare a formelor de turism 11 1.2.2 Prezentarea succintă a principalelor forme de turism 11
- 1.3 Amenajarea turistică a teritoriului, parte integrantă a amenajării teritoriului 15
- 1.3.1 Importanţă şi semnificaţii 15
- 1.3.2 Tipologii şi principii în amenajarea turistică a teritoriului 17
- 1.4 Aspecte generale privind turismul balnear 20
- 1.4.1 Tendinţe în dezvoltarea turismului balneo - medical 21
- 1.4.2 Etapele amenajării zonelor balneare 22
- 1.4.3 Modele de amenajare turistică a staţiunilor balneoclimaterice 23
- 1.5 Promovarea în turism 24
- 1.5.1 Conceptul de marketing turistic 24
- 1.5.2 Particularităţile politicii de promovare în turism 25
- 1.5.3 Soluţii concrete de promovare a produsului turistic românesc 27
- CAPITOLUL 2. POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI VÂLCEA ŞI
- LOCUL SĂU ÎN CIRCUITUL TURISTIC ROMÂNESC 29
- 2.1 Date generale 29
- 2.2 Scurt istoric 31
- 2.3 Căi de acces 32
- 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială 32
- 2.5 Resursele turistice ale judeţului Vâlcea 34
- 2.5.1 Resurse turistice naturale 34
- 2.5.2 Resurse turistice antropice 37
- 2.6 Forme de turism practicate în judeţul Vâlcea 39
- 2.7 Trasee turistice în zonă 42
- CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ: CĂLIMĂNEŞTI - CĂCIULATA, STAŢIUNE
- BALNEO - CLIMATERICĂ DE INTERES NAŢIONAL
- REPREZENTATIVĂ 44
- 3.1 Prezentare generală 44
- 3.2 Atracţii turistice 46
- 3.3 Trasee turistice 49
- 3.4 Posibilităţi de tratament 51
- 3.5 Analiza bazei tehnico - materială şi a ofertei de servicii în staţiune 54
- 3.5.1 Activitatea de cazare 54
- 3.5.2 Activitatea de alimentaţie 58
- 3.5.3 Baze de tratament 59
- 3.5.4 Instalaţii de agrement 60
- 3.6 Analiza circulaţiei turistice în staţiunea Călimăneşti - Căciulata 61
- CAPITOLUL 4. DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAŢIUNII CĂLIMĂNEŞTI - CĂCIULATA PRIN METODA TECDEV 70
- 4.1 Construirea staţiunii etalon 70
- 4.2 Construirea staţiunii reale şi comentarea abaterilor 73
- CAPITOLUL 5. PROPUNERI DE VALORIFICARE TURISTICĂ SUPERIOARĂ A
- STAŢIUNII CĂLIMĂNEŞTI - CĂCIULATA 76
- 5.1 Tendinţe în turismul balnear românesc 76
- 5.2 Dezvoltarea turistică de perspectivă a staţiunii Călimăneşti - Căciulata 81
- 5.3 Modalităţi de promovare a staţiunii Călimăneşti - Căciulata 83
- 5.4 Amenajarea turistică a zonei lacului Galbenu 84
- 5.4.1 Motivaţia alegerii zonei şi tipul de amenajare 84
- 5.4.2 Localizarea zonei. Căi de acces 85
- 5.4.3 Potenţialul turistic al zonei 86
- 5.4.4 Cadrul socio - economic şi infrastructura zonei 90
- 5.4.5 Echipamentul de cultură şi odihnă 91
- 5.4.6 Legislaţia în vigoare şi protecţia zonei 91
- 5.4.7 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei lacului Galbenu 91
- 5.4.8 Determinarea ariei de atracţie 93
- 5.4.9 Concepţia de amenajare a zonei 94
- 5.4.10 Determinarea necesarului de investit 95
- CONCLUZII 98
- ANEXE 100
- BIBLIOGRAFIE 103
Extras din proiect
INTRODUCERE
Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la sfârşitul secolului al XIX lea. Dezvoltarea rapidă a acestui domeniu s-a datorat realizărilor oferite de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană ce au constat în dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de transport, a unităţilor de cazare şi de alimentaţie.
Analizându-i evoluţia, turismul se conturează ca un fenomen dinamic, aflat într-o continuă expansiune, detaşându-se prin trăsăturile sale ca o ramură distinctă a economiei naţionale ce aparţine sectorului terţiar. La nivel mondial, înregistrează cel mai rapid ritm de creştere.
Sectorul turistic se delimitează faţă de alte sectoare economice prin anumite particularităţi menite să evidenţieze rolul şi importanţa acestuia în economia naţională şi în viaţa socială. Astfel, turismul face parte din sectoarele economice cu mari posibilităţi de dezvoltare pe termen lung. Prin veniturile aduse şi prin schimburile interumane, turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare pe plan economic şi social. Prin turism se valorifică potenţialul natural şi antropic al unei localităţi, zone, judeţ, ţară. Este singurul sector de activitate care valorifică în regim economic potenţialul turistic antropic în dezvoltarea durabila. Este un sector pluridisciplinar deoarece antrenează mai multe activităţi din domeniul economic, cultural, sportiv, social, cu un rol important în schimburile interumane.
Pe plan social, turismul reprezintă un instrument activ de instruire, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie, având un rol semnificativ în utilizarea timpului liber al oamenilor.
În acest context, turismul românesc ar trebui să reprezinte o importantă ramură a economiei naţionale datorită potenţialului turistic de care dispune ţara noastră. Pe teritoriul ei se regăsesc unele dintre cele mai diverse forme de relief, armonios îmbinate, cu floră şi faună bogată, cu numeroase monumente istorice, de artă şi arhitectură, cu o climă ce permite practicarea turismului în tot timpul anului. Înzestrată cu toate aceste elemente, România poate satisface prin turismul montan, balnear, religios, litoral, de agrement şi cultural cerinţele unor segmente largi de călători de pretutindeni. Însă, statisticile turistice plasează România printre ultimele ţări din Europa Centrală şi de Est potrivit unui studiu al Societăţii Academice Române. Specialiştii în domeniu apreciază că potenţialul turistic românesc nu este suficient promovat, iar privatizarea întârziată în acest sector a încetinit evoluţia turismului comparativ cu statele vecine. În acest context, în următorii ani, turismului românesc i se acordă mari şanse de expansiune pe plan intern şi internaţional. Se preconizează creşterea veniturilor în valută din turism, creşterea numărului de turişti străini, prezenţa în România a cca 14 lanţuri hoteliere, creşterea investiţiilor anuale în noi unităţi de cazare şi alimentaţie şi creşterea numărului de angajaţi din turism.
Printre judeţele ce se bucură de un patrimoniu turistic de excepţie se numără şi Vâlcea care beneficiază de mari posibilităţi de dezvoltare. Acest fapt a condus la crearea unei importante baze de cazare, servire şi tratament în staţiunile de pe Valea Oltului. Astfel, din punctul de vedere al capacităţii de cazare, judeţul ocupă locul doi pe ţară (după judeţul Constanţa), oferta turistică cuprinzând peste 11.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile, pensiuni rurale şi urbane.
Formele de turism practicate în Vâlcea sunt diverse, precum: turismul balnear, agroturismul, turismul religios, cultural, montan, sporturi extreme etc. Din cauza lipsei promovării şi dotărilor cu echipamente turistice de calitate, turismul montan are o pondere redusă în raport cu potenţialul existent.
România se află printre ţările cu cele mai mari resurse de ape minerale şi termale din Europa ce au efecte terapeutice miraculoase, o mare parte dintre acestea aflându-se pe suprafaţa judeţului Vâlcea. Astfel, principala atracţie o reprezintă staţiunile balneo-climaterice vestite pentru apele termale şi peisajele inedite.
În urma unor studii efectuate asupra posibilităţilor de dezvoltare turistică a staţiunilor româneşti, specialiştii apreciază că, în următorii ani, Valea Oltului va lua locul Văii Prahovei, devenind noul pol investiţional.
Pornind de la toate aceste afirmaţii, lucrarea de faţă îşi propune să analizeze potenţialul turistic prezent şi de perspectivă al judeţului Vâlcea, să evidenţieze rolul şi importanţa staţiunilor balneo-climaterice în turismul românesc şi să preconizeze direcţiile de dezvoltare a turismului în zonă. De asemenea, pe baza acestora, se urmăreşte găsirea unor soluţii de valorificare şi elaborare a unor strategii de promovare turistică a staţiunii balneo-climaterice Călimăneşti-Căciulata, determinarea gradului său de atractivitate, aceasta reprezentând una dintre locaţiile cele mai căutate atât la nivel naţional cât şi internaţional pentru paleta largă de afecţiuni ce pot fi tratate, dar şi pentru istoria şi resursele sale deosebite.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Modalitati de Promovare a Potentialului Turistic din Judetul Valcea - Studiu de Caz - Statiunea Calimanesti-Caciulata.doc