Motivarea Personalului

Introducere

Lucrarea de faţă, intitulată “Îmbunătăţirea motivării personalului în cadrul firmei Romtelecom” are ca scop analizarea situaţiei resurselor umane în cadrul socetăţii Romtelecom. Mai exact se studiază procesul de motivare al angajaţilor, cum sunt acestia motivaţi, constatarea anumitor probleme aparute, cum ar fi nemulţumiri ale angajaţilor, şi propunerea de modalităţi de îmbunatăţirea sistemului de motivare. Aceste demersuri sunt necesare deoarece în ultima vreme factorul uman a devenit tot mai important. Un angajat bine motivat poate aduce firmei la care lucrează multe beneficii prin munca lui. Calitatea muncii prestate de salariaţi depinde în mare masură de gradul în care acestia se simt motivaţi de firmă .

În primul capitol sunt prezentate cateva aspecte teoretice ale motivării . Se defineste motivarea cat şi conceptul de motivaţie. În subcapitolul 1.1 sunt prezentate teoriile motivaţionale, imparţite în “Teorii orientate spre continutul motivaţiei”, “Teorii orientate spre procesul motivaţional” şi “Alte teorii”.

Subcapitolul 1.2 oferă o mai buna întelegere a motivării prin “Tipuri de motivare”. Aici se prezintă motivarea pozitivă şi negativă , intrinseacă şi extrinseacă , cognitivă şi afectivă , economică şi moral-spirituală . În urmatorul subcapitol, 1.3 sunt abordate “Strategii manageriale uzuale”. În cadrul acestui subcapitol sunt definite notiuni ca teama , pedeapsa, recompensa, vina şi criza, precum şi impactul lor asupra angajaţilor.Ultimul subcapitol, 1.4, cuprinde “Metode şi tehnici de motivare”. Sunt expuse metode şi tehnici de imbunătăţire a motivării ca de exemplu “Tehnica ascultă şi răspunde”, Tehnica feedbackului motivaţional verbal sau a recunoaşterii “meritelor, Extinderea sau lărgirea postului, Îmbogăţirea postului, Recompense/Pedeapsa, Interviurile faţă-în-faţă, Competiţia, Cercurile de calitate, Implicare/participare, Relaţii personale, Plata ca recompense, Legitimitatea cererii.

Capitolul 2 cuprinde, studiul de caz efectiv, aplicat pe compania Romtelecom. În acest ultim capitol sunt prezentate informaţii priviitoare la companie (2.1) precum şi istoricul firmei.(2.2). Subcapitolul 2.3 cuprinde “Diagnosticarea motivării resurselor umane” bazată pe interpretarea rezultatelor ce reies dintr-un chestionar completat de angajaţii firmei.

Capitolul 1

Abordarea teoretica a motivării

„Dedică-te în totalitate muncii tale şi nu accepta să îi culegi roadele, căci adevărata operă se naşte când te bucură ceea ce faci”. Bhagavad Gira

Motivaţia reprezinta motorul fundamental al acţiunilor noastre, variabilă care ne orientează comportamnetul şi viata cotidiană. Orice acţiune intreprinsă este justificată de un ansamblu de factori care energizează, activează şi sustin comportamentul.

Motivarea personalului este una din problemele de cea mai mare importanţă cu care se confruntă managerii de la toate nivele şi din orice tip de organizaţii.

Motivaţia trebuie analizată şi ca un proces de satisfacere a trebuinţelor. Trebuinţa este o stare internă de necesitate care face ca anumite scopuri să fie atractive. Atâta timp cât este nesatisfăcută, ea creează o tensiune internă care stimulează individul, antrenându-l într-un comportament prin care acesta urmăreşte satisfacerea trebuinţei şi reducerea tensiunii .

Conceptul de motivaţie pentru muncă s-a schimbat în timp, odată cu dezvoltarea diferitelor abordări ale managementului şi organizaţiilor. O scurtă incursiune, incompletă totuşi, ajuta la înţelegerea viziunii asupra motivaţiei în muncă .

• Concepţia de motivaţie raţional-economică. Principalul ei reprezentant, F.Taylor, considera că angajaţii vor muncii mai mult dacă vor obţine salarii mari, iar performanţa acestora ar fi limitată doar de oboseală.

• Concepţia socială a motivaţiei. Cercetătorii din abordarea relaţiilor-umane, prin studiile Hawthorne, au demonstrat că oamenii muncesc pentru a-şi satisface o paletă mai largă de nevoi, importante fiind nevoile sociale şi de recunoaştere.

• Concepţia de auto-actualizare a motivaţiei, s-a focalizat pe conţinutul şi semnificaţia sarcinilor, subliniind importanţa factorilor motivatori intrinseci.

• Concepţia complexităţii persoanei, se bazează pe adaptarea managerilor la situaţiile particulare şi la nevoile diferite ale angajaţilor.

1.1.Teorii motivaţionale

Teoriile motivaţionale încearcă să explice cum începe, cum este susţinut un anumit comportament, cum este direcţionat şi oprit acesta. Orientându-se principal pe conţinut sau pe procesele motivaţionale, aceste teorii s-au divizat în:

• Teorii orientate spre conţinutul motivaţiei. Acestea încearcă să răspundă la întrebările „CE îi motivează pe oameni? şi „DE CE se comportă oamenii într-un anume fel?”. Din această categorie fac parte modelele: ierarhiei trebuinţelor a lui Maslow, modelul motivaţiei de realizare a lui McClelland, modelul ERG a lui Alderfer, teoria bifactorială a lui Herzberg.

• Teorii orientate spre procesul motivaţional, care încearcă să răspundă la întrebările „CUM apare motivaţia?”, „CARE sunt modalităţile şi relaţiile dintre diferiţi factori implicaţi?”. Reprezentative sunt modelele: aşteptărilor (Vroom), teoria echităţii (Adams)

Înainte de a cerceta principalele teorii trebuie enumerate axiomele motivaţiei:

1. motivele sunt forţele noastre interne mobilizatoare, invizibile şi care nu pot fi măsurate;

2. acelaşi motiv poate da naştere la comportamente diferite;

3. acelaşi comportament, la diferiţi oameni, poate fi determinat de motive diferite;

4. comportamentul poate servi pentru estimarea motivului individual care l-a generat;

5. motivele pot acţiona în armonie sau în conflict;

6. motivele unui individ se modifică de-a lungul vieţii acestuia;

7. mediul ambiant influenţează întreaga gamă de motive umane.