Motivatie și Recompense în Administratia Publica

Motivatia

1.1 Formele motivatiei

Motivatia poate imbraca mai multe forme, in functie de elementul generator. Acestea se clasifica – de regula- in perechi opuse:

a) Motivatia pozitiva si motivatia negativa

Aceasta clasificare rezulta din modul de conditionare a satisfactiilor personalului, in functie de rezultatele obtinute.

Motivatia pozitiva se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului participant la procesul muncii, ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite si se soldeaza cu efecte benefice asupra activitatii sau relatiilor interumane.

Motivatia negativa se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea satisfaciilor blamarii sau pedepsiri ca urmare a nerealizarii obiectivelor si sarcinilor repartizate. Asemenea motive duc la crearea unei atmosfere tensionate, generatoare de stari conflictuale.

b) Motivatia intrinseca si motivatia extrinseca

Motivatia intrinseca sau directa apare in cazul in care sursa generatoare se afla in trebuintele personale ale individului, este solidara cu activitatea desfasurata de acesta.

Munca nu mai apare ca un mijloc de dobandire a unor beneficii, ci reprezinta ea insasi un scop, ajungand sa fie o trebuinta care se constituie si se dezvolta in chiar procesul satisfacerii ei.

Motivatia extrinseca sau indirecta apare atunci cand sursa generatoare a motivatie se afla in afara subiectului, fiindu-i sugerata acestuia sau chiar impusa de o alta persoana, daca ea nu izvoraste din specificul activitatii desfasurate.

Aceasta forma de motivatie se manifesta subiectiv prin trasaturi emotionale care pot fi negative sau pozitive. De aceea se pot distinge doua tipuri de motive intrinseci :

•motive extrinseci negative - se manifesta prin reactii de respingere sau de aversiune fata de consecintele neplacute precum : concediere, retrogradare, teama de esec, sau de pierdera a prestigiului, critica, etc.

•motive extrinseci pozitive- vizeaza dobandirea unor avantaje prin practicare cu succes a muncii precum: salariul mare promovare si dobandire a unor pozitii ierarhice, superioare si influiente, prestigiu social si profesional, etc

c) Motivatia cognitiva si motivatia afectiva

Aceste forme ale motivatiei sunt legate de unele trebuinte imediate ale individului. Prima isi are originea si nevoia de a sti, de a cunoaste, forma ei tipica fiind curiozitatea pentru noi, pentru schimbare. Se numeste cognitiva deoarece actioneaza dinauntrul proceselor cognitive (perceptie, gandire, memorie, imaginatie), stimuland activitatea intelectuala. Ea isi gaseste satisfactie in nevoia de a intelege, explica, rezolva ca scop in sine.

Motivatia afectiva este determinata de nevoia omului de a obtine acordul altor persoane, de a se simti bine in compania altora.

Indivizii au o varietate de schimbari, adesea contradictorii, nevoile şi aşteptările de care au nevoie pentru a satisface într-o serie de moduri si situatii diferite, persoanele au un impact direct asupra motivaţiei. Activitatea Porter şi Lawler consideră că relaţia dintre motivaţia, satisfacţia şi performanţa ca variabile separate, în ceea ce priveşte speranţa / teoria valentei (persoanele fiind influentate de rezultatul aşteptat de acţiunile lor şi de valenţă, satisfacţia anticipata, care decurg din acest lucru). Managerii şi autorităţile de supraveghere trebuie să acorde atenţie, oportunitatea recompenselor în funcţie de performanţele individuale, să stabilească relaţii clare între efort, performanţă şi recompensele, şi să stabilească în mod clar procedurile de evaluare a nivelurilor individuale de performanţă.

Motivarea non-financiara a inceput sa fie prezenta si in Romania, insa foarte putin. Stim insa din experienta noastra ca, acolo unde ea este aplicata, functioneaza. A merge doar pe motivare financiara reprezinta o greseala majora din partea unui angajator, intrucat nu poate marii salariile in fiecare luna. Un indicator clar al motivarii non-financiare poate fi observat atunci cand unui angajat i se face o oferta salariala de catre o companie concurenta. Cu toate acestea, angajatul refuza, intrucat spune el: „ma simt bine la actualul loc de munca”. Fiecare angajator investeste in pregatirea angajatului lui, daca el insa nu va avea grija non-financiar de angajatul lui, acesta, la prima ocazie, va merge la o alta companie, unde va folosi toata experienta acumulata anterior! La o simpla cautare pe un site online de joburi, vedem cereri de munca de la oameni angajati. Acestia isi cauta un alt loc de munca, explicatia e simpla: acesta este demotivat fie financiar, fie non-financiar, fie ambele!