Organizarea Activității Logistice

Una din functiile majore ale managementului este organizarea,alaturi de celelalte functii: planificarea,codificarea si controlling-ul.Scopul organizarii este coordonarea eforturilor prin definirea sarcinilor si a relatiilor de autoritate.Proiectarea celei mai adecvate strucuturi organizatorice logistice presupune cunoasterea aprofundata a mutatiilor care au avut loc,sub aspect conceptual si practic ,în structura de ansamblu a organizatiilor.

1.Evolutia structurilor organizatorice

În esenta ,organizarea consta în alocarea resurselor organizatiei ,în vederea îndeplinirii obiectivelor sale strategice.Functia de organizare presupune trei activitati succesive:defalcarea sarcinilor pe posturi(specializarea muncii),combinarea posturilor pentru a creea departatmente (împartirea pe departamente),si delegarea de autoritate.

Strucura organizatorica este un instrument pe care managerii îl utilizeaza pentru a obtine rezultatele asteptate,prin valorificarea eficienta si eficace a resurselor.Poate fii definita ca: a)setul de sarcini formale,atribute indivizilor si departamentelor;b)relatiile formale de raportare,incluzând liniile de autoritate,responsabilitatea decizionala,numarl nivelurilor ierarhice si domeniul de control al managerului;c)proiectarea sistemelor ,pentru asigurarea coordonarii eficace,transdepartamentale a angajatiilor.

1.1Paradigmele traditionale

Evolutia modelelor de structuri organizatorice a condus la cristalizarea urmatoarelor paradigme traditionale:structura functionala verticala, structura pe divizii si structura de tip matrice.

a)Structura functionala verticala este cea mai frecvent intâlnita.Aceasta configuratie organizationala consta în gruparea sarcinilor si activitatiilor pe functii ale întreprinderii, cum sunt:productia/operatiunile,marketingul, finantele si contabilitatea,cercetarea si dezvoltarea, resursele umane.Gruparea pozitiilor pe departamente se bazeaza pe similitudinile existente în privinta aptitudinilor,competentelor si utilizarii resurselor.O trasatura specifica a unei astfel de structuri este caracterul centralizat,datorita faptului ca autoritatea decizionala este localizata la nivelul superior al organizatiei.

Avantaje:

-este cea mai simpla structura si cea mai putin costisitoare

-este caracterizata de stabilirea clara,precisa a responsabilitatilor,în cadrul organizatiei

-economiile de scara si utilizarea eficienta a resurselor,ca urmare a gruparii în acelasi departament a persoanelor care îndeplinesc o sarcina comuna

-membrii departamentelor de mari dimensiuni au posibilitatea de a-si dezvolta cunostintele de specialitate,datorita diversitatii problemelor cu care se confrunta si al asocierii cu alti experti

-evolutia în cariera,în cadrul departamentului functional

-pregatirea similara a managerilor si membrilor departamentelor determina un grad înalt de compatibilitate între acestia

-caracterul centralizat al structurii functionale minimizeaza necesitatea unui sistem de control elaborat si simplifica mecanismele de control

-nivelul organizational superior dispune de un grad înalt de control operational

-configuratia functionala permite adoptarea rapida a deciziilor,facilitând,în cazul fiecarui manager,un domeniu larg de control,concretizat în numarul mare al persoanelor aflate în subordinea sa directa

-generarea de solutii de înalta calitate pentru problemele functionale,în special în cazul problemelor tehnice

Dezavantaje:

-limiteaza aplicabilitatea structurii functionale

-responsabilitatea este concentrata la nivelul superior al organizatiei

-delegarea de autoritate este minima

-pe masura ce organizatia se dezvolta sporeste responsabilitatea ce revine managementului de la nivelul superior

-probabilitatea aparitiei unor conflicte transfunctionale

-planificarea activitatii este adesea neadecvata,deoarece nu sunt considerate particularitatile pietelor si produselor vizate de organizatie

-reactia lenta fata de schimbarile mediului

-capacitatea de inovare limitata

-dificultatile în localizarea problemelor pe departamente

-lipsa motivatiei,datorita rutinei

-sansele mici de promovare pe pozitii de management general

b)Structura pe divizii este un alt model traditional de configurare a organizatiei.Consta în divizarea organizatiei în mai multe componenete ,numite divizii ,fiecare dintre acestea reunind o serie de departamente care contribuie la realizarea unui anumit output,de ex un produs,un serviciu sau un program pentru un singur client

Aparitia acestei structuri a fost determinata de necesitatea solutionarii problemelor generate de varianta functionala.Odata cu dezvoltarea organizatiei si cresterea dimensiunilor sale,devine tot mai dificil managementul unui portofoliu diversificat de produse si servicii ,pe un numar sporit de piete.Coordonarea tututror activitatilor de o singura entititae organizatorica se dovedeste ineficienta atunci când exista diferente semnificative în privinta produselor oferite pietelor pe care firma opereaza.

Structura pe divizii poate fii organizata în urmatoarele variante distincte:

1)diviziile pe arii geografice.Sunt creeate atunci când strategiile organizatiei presupun adaptarea la necesitatile si caracteristicile clientilor din diferite arii geografice vizate.Sunt specifice organizatiilor care au filiale similare în arii geografice dispersate.Structura focalizata pe arii geografice permite valorificarea potentialului fiecarei zone,în conditiile adoptarii locale a deciziilor si unei mai bune coordonari a eforturilor organizatiei ,în raport cu evolutiile din aria respectiva.

2)diviziile pe produse/servicii.Constituirea lor este necesara atunci când: (i)organizatia doreste sa acorde o atentie speciala anumitor produse si/sau sevicii;(ii)produsele sau serviciile organizatiei difera considerabil;(iii)numarul produselor si serviciilor oferite de organizatie este relativ mic

3)diviziile pe clienti.În cazul în care ,pe baza strategiei de segmentare ,tintire si pozitionare, organizatia si-a propus sa abordeze mai multe segmente de piata cu nevoi si caracteristici ce difera în mod semnificativ,diviziile pe clienti pot fii cea mai buna configuratie.Organizatia are astfel capacitatea de a raspunde în mod eficace ,asteptarilor specifice fiecarui grup de clienti vizat.