Cuprins
- 1. LANSAREA ÎN FABRICAŢIE.pag.2
- 1.1 Prezentarea produsului. Descrierea fluxului tehnologic.pag.2
- 1.2 Identificarea clienţilor potenţiali.pag.4
- 1.3. Identificarea factorilor de succes.pag.7
- 1.4 Identificarea legăturilor întreprinderii cu mediul extern.pag.7
- 1.5 Identificarea legăturilor cu piaţa. pag.9
- 1.6 Proiectarea acţiunilor publicitare.pag.10
- 1.7 Planificarea realizării investiţiei .pag.11
- 2. AMPLASAREA ŞI PLANUL GENERAL AL ÎNTREPRINDERII.pag.14
- 2.1 Determinarea amplasamentului întreprinderii în care va fi amplasată secţia de parfumerie.pag.14
- 2.1.1 Calculul utilităţilor.pag.15
- 2.1.2 Coeficienţii de importanţă.pag.15
- 2.1.3 Calculul indicatorilor de concordanţă.pag.15
- 2.1.4 Calculul indicatorilor de discordanţă.pag.16
- 2.1.5 Identificarea variantei optime .pag.16
- 2.2 Amplasarea întreprinderii pe teritoriul localităţii.pag.17
- 2.3 Alegerea tipului de clădire.pag.17
- 2.4 Proiectarea modului de extindere a clădirii.pag.18
- 2.5 Stabilirea relaţiilor de dependenţă dintre compartimentele întreprinderii şi secţia proiectată.pag.18
- 2.6 Amplasarea în planul general de organizare a întreprinderii.pag.19
- 3. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI SECŢIEI DE PRODUCŢIE.pag.20
- 3.1 Justificarea necesităţii şi a oportunităţii tehnologice optate.pag.20
- 3.2 Stabilirea structurii procesului de producţie.pag.21
- 3.3 Caracterizarea procesului tehnologic.pag.23
- 3.4 Stabilirea locurilor de muncă din cadrul secţiei.pag.23
- 3.5 Proiectarea măsurilor de prevenire a accidentelor.pag.23
- 3.6 Proiectarea fişei de post pentru şeful de secţie.pag.24
- 3.7 Rolurile şefului de secţie.pag.30
- 3.8 Calităţile unui manager şef de secţie.pag.30
- 4. PROIECTAREA ASIGURĂRII CALITĂŢII.pag.30
- 4.1 Proiectarea obiectivelor activităţii de asigurare a calităţii.pag.30
- 4.2 Proiectarea atribuţiilor activităţii de control de calitate.pag.31
- 4.3 Proiectarea atribuţiilor personalului de conducere a secţiei în domeniul asigurării calităţii.pag.31
- 4.4 Proiectarea atribuţiilor operatorilor chimişti în domeniul asigurării calităţii.pag.31
- 5. PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR AUXILIARE ŞI DE SERVIRE.pag.33
- 5.1. Proiectarea activităţilor de reparaţie.pag.33
- 5.1.1. Proiectarea obiectivelor activităţii de reparaţie.pag.33
- 5.1.2. Proiectarea organizată a activităţilor de reparaţie.pag.33
- 5.1.3 Elaborarea planului de reparaţie.pag.34
- 5.2 Proiectarea transportului intern.pag.36
- 5.2.1. Proiectarea obiectivelor organizării transportului intern.pag.36
- 5.2.2 Stabilirea transportului ce se realizează în întreprindere.pag.36
- 5.3 Proiectarea obiectivelor de depozitare.pag.38
- 5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizării raţionale a depozitării.pag.38
- 5.3.2 Proiectarea fluxurilor de materiale din interiorul depozitelor.pag.39
- 6. PROIECTAREA ORGANIZĂRII MUNCII.pag.41
- 6.1 Studiul procesului de producţie din punct de vedere al muncii.pag.41
- 6.2 Proiectarea procesului de muncă.pag.41
- 6.3 Proiectarea cerinţelor necesare pentru meseria de operator chimist.pag.43
- 6.4 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă activă pentru operatorul chimist.pag.44
- 6.5 Necesarul de forţă de muncă.pag.45
- 6.6 Proiectarea structurii organizatorice.pag.47
- 6.7 Calculul fondului de salariu lunar.pag.47
- BIBLIOGRAFIE.pag.49
Extras din proiect
În loc de prefaţă…
ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII
Îndeplinirea de către o întreprindere a obiectivelor stabilite în condiţii cât mai eficiente necesită în primul rând o conducere competentă şi un cadru organizatoric raţional care se realizează prin elaborarea structurii sale organizatorice. Prin structură organizatorică se înţelege ansamblul persoanelor cu funcţii de conducere şi a compartimentelor de muncă tehnice, economice şi administrative, modul cum sunt acestea constituite şi grupate precum şi legăturile ce se stabilesc între ele în vederea funcţionării normale a întreprinderii. Pentru exemplificare, în lucrarea de faţă, se va prezenta, pe etape, managementul producţiei produselor de parfumerie.
TEHNOLOGIA PRODUSELOR DE PARFUMERIE
La avântul industriei cosmetice a contribuit chimia. Introducerea metodelor ştiinţifice de lucru, uniformizarea procedeelor tehnologice, precizarea calităţilor materiilor prime în controlul produselor cosmetice finite au ridicat prepararea cosmeticelor din stadiul de artă meşteşugărească, empirică, la acela al uneia din ramurile tehnologiei chimice.
SARCINĂ: Să se proiecteze managementul producţiei produselor cosmetice de parfumerie (apă de colonie, apă de toaletă, parfumuri, spray-uri) cu o capacitate de 10.000 unităţi/an.
1. LANSAREA ÎN FABRICAŢIE
În cadrul acestei etape s-au rezolvat următoarele probleme:
1.1 Prezentarea produsului. Descrierea fluxului tehnologic.
În cadrul liniei de fabricaţie proiectate se vor obţine produse de parfumerie alcoolice - ape de colonie, ape de toaletă, parfumuri şi spray-uri.
Apele de toaletă prezintă, de obicei, buchete speciale, neîntâlnite în natură. În afară de mirosurile tip fantezii, apele de toaletă, ca şi cele de colonie, pot avea diferite buchete florale, bine precizate. Aceste produse conţin între 20 şi 50 grame ulei de parfum la litru, tăria lor alcoolică variind între 70 şi 75 %.
Parfumurile sunt cu totul asemănătoare apelor de colonie şi de toaletă, cu deosebirea că au un conţinut mai ridicat de ulei de parfum şi, implicit, o concentraţie alcoolică superioară. În parfumuri nu se introduce apă. Rezultă că procesul de bază al obţinerii apelor de colonie, de toaletă şi al parfumurilor este solubilizarea uleiurilor de parfumin alcool, în diferite concentraţii. Urmează macerarea produselor care, în funcţie de calitate, durează minim 20 de zile şi, apoi, filtrarea până când filtratul este perfect limpede. Pentru umplerea flacoanelor cu produsele obţinut se folosesc maşini ce lucrează sub vid la nivel constant.
Prin macerare sau maturare, produşii îşi îmbunătăţesc mirosul, buchetul. Din punct de vedere chimic, în timpul macerării au loc o serie de procese lent: esterificări, eterificări, alcoolize etc., care conduc în final la obţinerea unui grad de fineţe superior celui avut anterior.
În concluzie, produsele de parfumerie se obţin prin înglobarea compoziţiilor de parfum într-un excipient, cu rol de solvent sau de vehicul, ce poate fi lichid, solid sau cremos. Cei mai utilizaţi sunt excipienţii lichizi, în special alcoolul etilic.
Uleiurile de parfum, de obicei uşor colorate cu coloranţi artificiali, preparate după anumite reţete, cărora pentru a le mări persistenţa, li se adaugă şi fixatori.
Fluxul principal pe operaţiuni al proceselor de obţinere a produselor de parfumerie este prezentat în schema tehnologică 1.1.:
Schema 1.1 – Fluxul tehnologic de obţinere a produselor de parfumerie.
NOTĂ: Sunt prezentate numai operaţiunile fără descrierea modului de lucru, deoarece diferă de la sortiment la sortiment şi ca timpi de realizare a fazei respective.
1.2 Identificarea clienţilor potenţiali
Pentru identificarea clienţilor potenţiali literatura de specialitate recomandă o gamă variată de tehnici şi metode de lucru. Dintre le s-a ales chestionarul. S-a proiectat un chestionar care conţine un număr minim de întrebări al căror răspunsuri oferă informaţii privind clienţii potenţiali (tabel 1.2.1).
Preview document
Conținut arhivă zip
- CUPRINS.doc
- Organizarea si Conducerea Firmei.doc