Cuprins
- CAPITOLUL I. Concepte de bază ale managementului producției alimentare
- 1.1. Locul și rolul în industria alimentară din România
- 1.2. Definirea, locul, rolul și atribuțiile întreprinderii moderne de producție
- 1.3. Structura industriei alimentare
- 1.3.1. Industria de prelucrare a laptelui
- CAPITOLUL II. Evoluția societății comerciale și diagnosticul acesteia
- 2.1. Obiectul de activitate
- 2.2 Obiectivele proiectate
- 2.3 Capacitatea de producție
- 2.4 Profilul de producție
- 2.4.1 Producția realizată
- 2.4.2 Producția prognozată
- 2.4.3 Proiectarea costului de producție și de livrare
- 2.5 Justificarea necesității și oportunității în realizarea produției proiectate
- CAPITOLUL III. Stabilirea amplasamentului și dimensiunii unei întreprinderi agroalimentare
- 3.1. Stabilirea dimensiunii suprafeței de producție și depozitare
- 3.2. Metode de dimensionare a suprafeței necesare pentru producție
- 3.3. Etapele procesului de amplasare
- 3.4. Metode de amplasare
- 3.5. Fundamentarea elaborării planului general de organizare a firmei
- CAPITOLUL IV. Alegerea și descrierea schemei adoptate și analiza factorilor de producție
- 4.1 Schema tehnologică
- 4.2 Descrierea procesului de fabricație
- 4.3 Principalele caracteristici ale materiei prime auxiliare și a produsului finit
- CAPITOLUL V. Optimizarea proceselor de muncă și de producție
- 5.1 Programare liniară
- 5.2 Metoda PERT
- 5.3 Metoda drumului critic CPM
- 5.4 ”Justi In Time” JIT
- 5.5 Arborele decisional
- CAPITOLUL VI. Concluziiși recomandări
- CAPITOLUL VII. Bibliografie
Extras din proiect
INTRODUCERE
Managementul procesării și conservării producției agricole s-a dezvoltat ca disciplină științifică relativ recentă, având în vedere că majoritatea întreprinderilor sunt confruntate într-o măsură tot mai mare pe piața internă și externă cu cerințele realizării unor performanțe superioare sub raportul costurilor de producție, a termenelor de fabricație, al calității, flexibilității, sub impactul creșterii continue a concurenței. În acest context, temele de programare, lansare și urmărire a producției au constituit și continuă să reprezinte subiecte frecvent abordate în paginile literaturii de specialitate.
Structura producției fiind adaptabilă si o rezultantă a cerințelor pieței reprezintă în fapt elementul care trebuie sa fie cel mai elastic. Volumul fizic al producției poate rămâne constant, însă structural ea se deplaseză frecvent către produsele solicitate de piață și care în consecință, pot fi valorificate la prețuri reale mai mari, aspect deloc neglijabil în aportul formării profitului.
Această lucrare a fost realizată cu scopul de a oferi o analiză a proceselor de producției utilizate de compania ALBALACT precum și analiza eficienței economice a proceselor de producție.
Punctul de pornire al acestei lucrări a fost baza de cunoștințe teoretice despre procesul de producție. Orice unitate de producție are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale și servicii care se realizează prin desfășurarea unor procese de producție. Astfel, pe parcursul acestei lucrări am determinat în ce măsură a reușit compania ALBALACT să își optimizeze producția, cărei metode de organizare a producției i-a acordat o importanță mai mare și care au fost efectele metodei aplicate.
În primul capitol, va fi prezentată starea industriei de procesare a laptelui la momemntul actual, atât la nivel național cât și la nivel internațional. Vor fi prezentate și câteva date teoretie necesare pentru realizarea analizei.
În cel de-al doilea capitol va fi prezentată societatea analizată ALBALACT și se va face o analiză completă în ceea ce privește producția și costurile.
În capitolul al III-lea se descrie modul de stabilire a amplasamentului și dimensiunii unei întreprinderi agroalimentare
La nivelul întregii țări există foarte mulți agenți economici, dintre care și S.C. ALBALACT S.A. care deține tehnologii moderne de prelucrare a laptelui în cele mai bune condiții de igienă conform standardelor Uniunii Europene.
În ultimul capitol, dar nu cel mai puțin important sunt prezentate câteva metodele de stabilire a prețurilor utilizate de ALBALACT și este prezentată ”Programarea liniară” în optimizarea producției la S.C. ALBALACT S.A., și sunt propuse câteva idei de optimizare a producției.
Este cunoscut faptul că dicționarul explicativ al limbii române definește cuvântul „lapte” ca fiind un „aliment de bază al omului. Iată, așadar, că legăturile laptelui cu întreaga existență sunt evidente.
Potrivit informării de presă INS, unitățile de procesare au colectat, anul trecut, cu 1,1% mai mult lapte de vacă, respectiv 12.556 tone, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior. În total, au fost colectate 1,122 milioane de tone de lapte de vacă.
Producția totală pe categorii de produse
Producția laptelui de consum a crescut cu 8,2% (+25.123 tone) și a laptelui acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) cu 4,8% (10.273 tone). În cazul brânzeturilor, producția a crescut cu 2,6% (2.432 tone), iar pentru smântână de consum s-a constatat un surplus de 1,8%, adică 1.227 tone, informează INS.
În 2019, România a produs 331.344 tone de lapte de consum, 68.114 tone de smântână, 225.487 tone de lapte acidulat și 96.717 tone de brânzeturi. 83.047 tone reprezintă producția obținută din lapte de vacă. În schimb, producția de unt a scăzut anul trecut cu 228 tone (-2,1%), până la 10.653 tone.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2019, cantitatea de lapte brut importat de către unitățile de procesare a scăzut cu 15.818 tone (-12,7%) față de 2018, ajungând la 108.492 tone.
Decembrie 2019 vs noiembrie 2019
Totodată, statistica oficială relevă că, în decembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte colectată de unitățile de procesatoare a crescut cu 3.295 tone (+4,1%), la 84.644 tone.
Dintre principalele produse lactate, producția a crescut pentru: unt, cu 163 tone (+17,4%), smântână de consum, cu 768 tone (+14,0%) și lapte de consum cu 2.531 tone (+8,8%), dar a scăzut la brânzeturi, cu 253 tone (-3,5%) și la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare), cu 393 tone (-2,3%).
În decembrie 2019, cantitatea de lapte brut importat de către unitățile de procesare s-a majorat față de luna precedentă cu 500 tone (+4,5%), totalizând 11.673 tone.
Decembrie 2019 vs decembrie 2018
Comparativ cu decembrie 2018, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile de procesare a crescut cu 47 tone (+0,1%).
Producția de produse lactate s-a majorat la lapte de consum, cu 4.492 tone (+16,7%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare), cu 1.003 tone (+6,4%), smântână de consum, cu 330 tone (+5,6%) și brânzeturi cu 301 tone (+4,5%). Pe de altă parte, producția de unt a scăzut ușor în intervalul analizat cu 9 tone (-0,8%).
În ceea ce privește importul de lapte brut, acesta a urcat în decembrie 2019 cu 1.563 tone (+15,5%) față de luna corespunzătoare din anul precedent.
Bibliografie
1. https://www.albalact.ro
2. https://www.facebook.com/lactatealbalact/
3. https://insse.ro/cms/
4. https://www.revistagalenus.ro/
5. https://termene.ro
6. https://moodle.uaiasi.ro/course/view.php?id=338
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizarea si fundamentarea proceselor de munca si de productie la SC Albalact SA.docx