Organizarea și Planificarea Producției Viticole

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. Viticultura

este o ramură importantă a agriculturii Moldovei, ce se ocupă cu producerea

strugurilor.

Importanţa viticulturii o determină înalta valoare a strugurilor în alimentaţia

omului, folosirea lor în profilactica şi tratarea multor boli. Strugurii constituie

surse de hrană, care pot fi consumate fără pregătire prealabilă. Ele sunt bogate în

hidraţi de carbon, acizi organici, vitamine, săruri minerale, substanţe tanante

aromatice. Zahărul – conţinut sub formă de glucoză şi fructoză este uşor asimilat

de organismul omenesc.

Ca urmare strugurii sunt un reconfortant puternic după eforturile fizice,

substanţele din ele stimulează buna funcţionare a aparatului digestiv. Din

constatările specialiştilor, la o alimentaţie raţională omul trebuie să consume pe an

40-50 kg struguri.

Viticultura are şi o mare însemnătate economică. Amplasarea viilor şi a

arbuştilor fructiferi pe pante, coline, pe unele terenuri mai puţin favorabile pentru

producerea altor culturi agricole face posibilă utilizarea mai raţională şi eficientă a

terenurilor agricole.

Strugurii sunt materia primă pentru producerea vinurilor şi coniacurilor ce

formează o mare parte a bugetului de stat.

Fiind una din îndeletnicirile tradiţionale seculare ale moldovenilor,

viticultura determină eficienţa întregului sector agrar al Republicii. La practicarea

pe sectoarele particulare ea aduce satisfacţie morală, face plăcută munca şi odihna

omului, cultivă dragostea faţă de natură.

O cerinţă primordială a viticulturii moderne o constituie asigurarea unei

creşteri dinamice economice productive atât la scara întregii producţii, cât şi la

nivelul fiecărei specii viticole.

Problema obţinerii unor producţii ridicate şi stabilite de struguri este un

imperativ al zilelor noastre. De aceia orice plantaţie viticolă trebuie să asigure

astfel de venituri, care ar acoperi consumurile de producţie şi să aducă un profit cât

mai mare.

Fenomenele negative inerente perioadei de tranziţie la economia de piaţă se

răsfrâng în mod dezastruos asupra viticulturii noastre. De aceea se impune o

analiză a organizării şi planificării producţiei şi elaborarea propunerilor privind

ameliorarea acestei situaţii.

Dezvoltarea viticulturii republicii în ultimii ani se caracterizează prin

reducerea indicilor economici principali. Negarea completă a tehnologiilor de

producţie, lipsa de finanţe, de chimicale, precum şi parcelarea plantaţiilor viticole

în perioada privatizării au contribuit la reducerea productivităţii viilor şi a cantităţii

de struguri.

Ameliorarea situaţiei în această ramură necesită păstrarea obligatorie de

către toţi agenţii economici potenţialului creat, optimizarea suprafeţei viilor,

respectarea strictă a tehnologiei de producere a strugurilor, îmbunătăţirea

aprovizionării proprietarilor cu combustibil, chimicale şi cu alte materiale

necesare, acordarea creditelor preferenţiale fermierilor pentru înfiinţarea viilor noi,

perfecţionarea organizării şi planificării producţiei viticole, căutarea noilor pieţe de

desfacerea a producţiei viti-vinicole, vor contribui la valorificarea mai amplă a

potenţialului productiv al plantaţiilor multianuale şi la creşterea eficienţei

producerii în ansamblul pe Republică.

O rezervă importantă în sporirea eficienţei economice a ramurii îi revine

planificării şi organizării producerii strugurilor.

Apare deci, necesitatea noilor studii mai profunde a situaţiei privind

producerea strugurilor, evidenţierea principalelor direcţii de sporire a eforturilor

economice şi elaborarea unui mecanism de planificare şi organizare a producţiei

viticole, care ar permite obţinerea unei rentabilităţi optime.

Scopul şi obiectivele tezei. Scopul cercetării constă în studierea bazelor

teoretice şi situaţiei reale ale organizării şi planificării producţiei viticole, analizei

şi evidenţierii direcţiilor, perfecţionării, organizării şi planificării producţiei

viticole care vor contribui la sporirea eficienţei economice a ei. Pentru atingerea

scopului propus au fost determinate următoarele obiective:

- studierea şi precizarea conceptului de organizare şi planificare ca funcţii

de bază ale managementului în viticultură;

- concretizarea conţinutului organizării eficienţei muncii şi indicatorilor

estimării eficienţei economice a producţiei viticole;

- studierea eficienţei economice a producţiei viticole;

- analiza organizării şi planificării producţiei în viticultură;

- precizarea şi argumentarea rezervelor de sporire a eficienţei economice

a producţiei viticole.