Organizații transnaționale și problemele interferențelor culturilor organizaționale

Structura economiei mondiale actuale, aflată în curs de globalizare reuneşte doua mari componente care se intersectează. O componentă este reprezentată de economiile naţionale, ca entităţi de bază care nu sunt izolate, fiind legate prin comerţ, fluxuri financiare, investiţii, schimburi ştiinţifice, stabilite prin diverse tratate şi acorduri. Iar în cadrul acestui proces atât de complex, corporaţiile transnaţionale fără îndoială joacă un rol şi au un cuvânt destul de important de spus.

Corporaţia transnaţională tinde să-şi lărgească continuu sfera de dominaţie atât în interiorul ţării de origine, cât şi pe pieţe situate în diferite alte ţări. Orice corporaţie transnaţională se manifestă concomitent în trei spaţii economice: cel naţional, autohton, în cazul societăţii mamă, cel străin în cazul filialelor, cel internaţional ori de câte ori este vorba despre schimburile dintre unităţile care o compun sau dintre acestea şi restul lumi

O corporație multinațională (MNC) este un organism care are o filozofie integrată care să cuprindă operațiunile interne și globale. Termenul este interschimbabil este utilizat ca întreprinderi multinaționale (MNE) sau corporație transnațională (CTN). O cultură corporativă este un sistem partajat învățat, relativ de durată, interdependente de sensuri ce clasifică, cod, prioritizeze și justifică activitatea în cadrul organizației și față de mediile externe care le-a definit ca fiind relevante.

Societăţile transnaţionale constituie cea mai importantă forţă de determinare şi de promovare a interdependenţelor mondiale.

Terminologia utilizata pentru a defini societatile transnationale este foarte variata, intreprinderi pluri- sau multinationale, societati sau companii internationale, corporatii sau societati transnationale. Unii specialisti atrag atentia asupra unor deosebiri esentiale care exista intre conceptul de societate transnationala si cel de societate multinationala. Ei spun ca societatile multinationale sunt formate si controlate de capitalul mai multor tari, iar in cazul societatii transnationale, se porneste de la o societate nationala care se extinde in plan international prin intermediul filialelor (sau a altor tipuri de intreprinderi cu care este legata sub diferite forme). Ca urmare, in practica exista foarte putine societati multinationale (ex. Royal Dutch-Shell, Dunlop-Pirelli).

2.Organizații transnaționale

Societatea transnaţională reprezintă o realitate marcantă a peisajului economic contemporan , fiind unul dintre principali vectori ai procesului de globalizare a activităţii economice.

Societatea transnațională este un fenomen economic în plină dinamică: uriașe imperii care se întind pe tot globul, cu cifre de afaceri anuale echivalente cu PNB-ul multor națiuni. Teoriile privind societatea transnațională nu sunt nici pe departe unitare și urmează caracterul dinamic al obiectului lor de studiu. În fapt, pe plan internațional, nu s-a conturat un consens nici măcar cu privire la însăși denumirea fenomenului analizat.

În sensul cel mai cuprinzător, o societate transnațională este o companie care produce bunuri sau oferă servicii în mai multe țări. În sensul cel mai restrâns, se referă la o întreprindere care, prin investiții externe directe (IED), deține și administrează filiale într-un număr de țări, în afară bazei sale interne.

Terminologia utilizată pentru a defini aceste societăți (corporații) este însă foarte variată: societăți sau companii internaționale, firme pluri sau multinaționale, firme transnaționale.

Cea mai cunoscută definiție data societății transnaționale este cea data de John Dunning, considerat de către mulți specialiști drept 'parintele transnationalelor' și care consideră transnațională 'o firmă care se angajează în investiții străine directe și care deține și controlează activități creatoare de valoare în mai mult de o tara'. Națiunile Unite consideră societatea transnațională drept acea întreprindere ce deține și controlează producția în afară țării în care operează, într-o manieră care îi permite să valorifice oportunitățile globale pe care le oferă piață mondială.

Definiția acceptată de UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development) include anumite cerințe privind partea de active controlate de societatea-mamă.Astfel, societățile transnaționale sunt societăți corporative sau necorporative cuprinzând societăți- mamă și filialele lor din străinătate. O societate - mamă este definita, în accepțiunea UNCTAD, ca o societate care controlează activele entităților din alte țări decât în cea de origine, de obicei deținând o anumită parte din capitalul social. O parte din capitalul social de 10% sau mai mult din valoarea activelor sau a puterii de vot pentru o societate corporativă sau echivalarea cu o societate necorporativă este considerată ,în mod normal ,un prag pentru controlul activelor.

STN-urile joacă un rol important în comerțul internațional și în investiții. De exemplu, în Statele Unite, jumătate din importuri pot fi privite ca tranzacții între filialele STN-urilor, adică se presupune ca vânzătorul și cumpărătorul aparțin aceleași firme. La nivel global, jumătate din comerțul străin aparițne intra-firmelor, în timp ce ponderea comerțului global străin în care sunt implicate STN-uri este estimată la mai mult de două treimi.

Valorile unei societăţi transnaţionale sunt:

- sistemul de management;

- grija față de mediu;

- implicarea în viața comunităţii;

- marca sau brand-ul;

- sistemul de producţie;

- inovarea;

- angajaţii;

- tradiţia;

- adaptarea la cultura locală;

- sistemul de distribuţie;

- campaniile publicitare.

Forţa economică a societăţilor transnaţionale, în prezent dimensiunile activităţii economice a societăţilor transnaţionale au atins proporţii impresionante.

Principalele trăsături distinctive ale societăţilor transnaţionale sunt de natură economică şi juridică

a) capitalul lor este naţional sau multinaţional;

b) au o structură internaţională distinctă, care le deosebeşte de vechile monopoluri;

c) îşi extind activităţile de producţie şi comercializare pe mai multe pieţe, printr-o strategie globală, bazată pe studii aprofundate, aduse la zi în mod permanent;

d) nu se află sub incidenţa unor anumite legi naţionale, datorită structurării şi funcţionării concomitente în mai multe ţări;

e) litigiile ce pot să apară nu sunt în competenţa instanţelor naţionale, ci, a unor instanţe speciale.

Tabel 1. Principalele trăsături distinctive ale societăţilor transnaţionale

Performanţele economice şocante ale societăţilor transnaţionale se explică prin:

a) extinderea libertăţii comerţului în ultimul deceniu;

b) derularea unor importante exporturi în ţările care au redus taxele vamale;

c) reducerii intervenţiei statului în economie.

Tabel 2. Performanţele economice ale societăţilor transnaţionale