Particularități ale comunicării în Uniunea Europeană

Particularitati ale comunicarii in Uniunea Europeana

1. Motivatie

La cincizeci de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, Uniunea Europeană este în continuă transformare şi înnoire pentru a valorifica la maxim oportunităţile şi pentru a răspunde provocărilor din domenii precum globalizarea, eficienţa şi independenţa energetică, mobilitatea, competitivitatea, migraţia, securitatea şi schimbările climatice.

În prezent, Uniunea Europeană este mai întinsă, mai diversă şi se ocupă de problematici din ce în ce mai complexe, pentru care valoarea adăugată a UE este semnificativă, dar nu şi uşor de comunicat.

Acest nou context necesită o modalitate de lucru mai sofisticată care să se bazeze în mare parte pe parteneriatul dintre diverşii factori interesaţi din societatea europeană pentru a avea rezultate importante pentru cetăţenii europeni şi care să fie dezbătute în mod adecvat cu aceştia. In prezent, această reorientare a obiectivului şi a centrului de atenţie al Uniunii corespunde îndeaproape aspiraţiilor cetăţenilor.

Astăzi, mai mult decât oricând, este necesar ca dezbaterea privind Europa să fie comunicata dincolo de cadrul instituţiilor, cetăţenilor acesteia.

2. Particularitati ale comunicarii in Uniunea Europeana

Comunicarea cu cetatenii Uniunii si recâstigarea sprijinului si a increderii acestora reprezinta o prioritate strategica pentru Comisia Barroso. Cu toate acestea, acesta este un obiectiv care depaseste mandatul Comisiei – comunicarea despre UE este o raspundere colectiva a tuturor institutiilor europene si a altor parteneri co interesati.

In cadrul Colegiului de comisari exista, incepând cu Comisia Barroso, un portofoliu intitulat “Strategii de comunicare si relatii institutionale” detinut de suedeza Margot WALLSTRÖM, care este in acelasi timp si primul vice-presedinte al Comisiei (pentru a impune rolul comunicarii in noua Comisie).

De asemenea, la nivelul Parlamentului European, unul dintre cei 14 vice-presedinti – Alejo VIDAL-QUADRAS - detine raspunderea pentru activitatea de comunicare.

La nivelul Consiliului functioneaza Grupul de Lucru pe Probleme de Informare care se reuneste periodic (la doua saptamâni) pentru a analiza principalele directii ale politicii de informare propuse de Comisie. De asemenea, la initiativa presedintiei irlandeze a Consiliului Uniunii Europene (prima parte a anului 2004) au fost lansate reuniunile informale ale ministrilor afacerilor europene pe tema comunicarii in UE.

2.1. Strategia de comunicare a Comisiei Europene – viziune de ansamblu

In prezent, Comisia Europeana traverseaza o etapa de redefinire a culturii comunicarii, atât ca urmare a dezinteresului general al opiniei publice fata de problematica europeana, reflectat constant de cercetarile sociologice comandate de CE, cât si datorita rezultatelor recente in referendum-urile pentru ratificarea Tratatului Constitutional – in special ne-ratificarea Tratatului constitutional in 2 dintre statele fondatoare ale Uniunii: Franta si Olanda.

Comisia Europeana a ales o abordare in doua etape:

1. La 20 iulie a fost lansat un Plan de actiune pentru profesionalizarea activitatii de comunicare in interiorul Comisiei. Planul propune o abordare descentralizata a activitatii de comunicare, concretizata prin intarirea capacitatii Reprezentantelor Comisiei in Statele Membre (birouri ale Comisiei Europene in statele membre cu rol strict de informare, subordonate Directoratului General Comunicare).

2. La 1 februarie 2006, Comisia Europeana a lansat Cartea alba a politicii europene de comunicare care a deschis calea unui larg proces de consultare a tuturor grupurilor de interes implicate in activitatea de comunicare despre UE (celelalte institutii europene, organele consultative – Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social - , statele membre, societatea civila, mass media) cu privire la cele mai bune modalitati de a recâstiga increderea europenilor.

Planul de actiune propune 3 principii fundamentale care vor sta la baza activitatii de comunicare a Comisiei:

1. ASCULTA – care sunt preocuparile si nevoile cetatenilor in termeni de comunicare pentru a incuraja participarea democratica a acestora la luarea de deciziilor la nivelul Uniunii; dezvoltarea unei functii de cercetare-analiza a rapoartelor Eurobarometru si a altor cercetari comandate de CE, a monitorizarilor mass media (in special audiovizuala), centralizarea si sistematizarea feed-back-ului cetatenilor inregistrat prin intermediul centrelor de informare si al consultarilor;

2. COMUNICA – politicile si activitatile Uniunii Europene, precum si impactul lor asupra vietii de zi cu zi a cetatenilor, intr-un limbaj accesibil;

3. ACTIONEAZA la nivel LOCAL – intelegerea audientelor locale, luarea in considerare a preocuparilor si nevoilor locale, transmiterea informatiilor folosind canalele de comunicare preferate si initierea unui veritabil dialog cu cetatenii.