Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 9938
Mărime: 728.39KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tatiana Gavriva

Cuprins

Capitolul 1. Introducere .2

Capitolul 2. Definirea IMM-urilor . .3

2.1. Abordarea conceptuală a IMM-urilor .3

2.2. Importanţa definiţiei IMM.4

Capitolul 3. Performanţele IMM-urilor pe plan mondial .6

3.1. Evoluţia IMM-urilor în Uniunea Europeană .6

3.2. Abordarea IMM-urilor in anumite ţări .6

Capitolul 4. IMM-urile în economia României .8

4.1. Consideraţii generale.8

4.1.1. Situaţia IMM-urilor în prezent .8

4.1.2. Prefigurări ale IMM-urilor în deceniile următoare.9

4.1.3. Perspective de dezvoltare pentru IMM-uri văzute de la Palatul Victoria. 10

4.2. Marea integrare a micilor întreprinzători.10

4.2.1. Pregătirea pentru integrarea europeană.10

4.2.2. Şansele de supravieţuire a IMM-urilor după 1 ian 2007 .11

Capitolul 5. Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării IMM în perioada 2004 – 2008 .14

5.1. Priorităţi strategice . .14

Capitolul 6. Studii de caz.16

6.1. Viitorul IMM-urilor româneşti în viziunea unor reprezentanţi ai CNIPMMR.16

6.2. Fotografia unei afaceri de succes în Deltă.20

Capitolul 7. Concluzii şi recomandări .23

7.1. Şase obstacole de trecut în competiţia pentru succes.24

Bibliografie .25

Extras din document

Capitolul 1

INTRODUCERE

De-a lungul ultimilor ani, studiile şi publicaţiile privind întreprinderile mici şi mijlocii în economiile occidentale (numite În continuare IMM-uri) au proliferat; ele s-au îmbunătăţit atât în ceea ce priveşte profunzime a cât şi rigoarea lor analitică. Această preocupare, în creştere, referitoare la caracteristicile, dificultăţile, importanţa şi particularităţile IMM-urilor a condus la o mai bună cunoaştere a întreprinderilor de mărime mică şi a interrelaţionărilor dintre aceste firme şi mediul lor relevant.

După mine, marele interes arătat pentru studierea IMM-urilor, se datorează unor numeroase motive care pot fi probabil rezumate prin două dintre cele mai importante.

Pe de o parte, începând cu sfârşitul anilor '70, IMM-urile s-au dovedit a fi tipul de firme din Uniunea Europeană care au creat noi locuri de muncă, substituind deci, începând din acel moment, firmele mari care îndepliniseră aceea sarcină până în anii '60.

Pe de altă parte, se crede că, în ciuda importanţei lor în Uniunea Europeană (UE), IMM-urile sunt de fapt discriminate în raport cu firmele mari în ceea ce priveşte factori ca: ajutoare de stat, subvenţii, politica fiscală, costuri sau atragerea capitalurilor exogene pentru buna lor funcţionare în orice domeniu de activitate.

În afara acestor lucruri, o mai mare coordonare între statele UE şi globalizarea în creştere, pe lângă interdependenţa economii lor statelor membre a adus la lumină noi aspecte privitoare la viitorul IMM-urilor şi la capacitatea lor de a crea şi menţine locuri de muncă.

Marele număr de IMM-uri necesită, totuşi, mai întâi, un proces dificil de delimitare şi armonizare, statistică care ne permite să analizăm cu rigoare, prin comparaţii omogene, situaţia IMM-rilor în diferite sectoare de activitate. Acest efort, aflat deja în derulare, nu a produs încă destule rezultate relevante, datorită diferitelor moduri de utilizare ale conceptelor.

De aceea, voi considera în primul rând noua definiţie propusă recent de Comisia Europeană care contrastează cu cele mai importante definiţii tradiţionale despre IMM-uri.

În al doilea rând, voi întreprinde o analiză descriptivă care îmi va permite să determin cu mai multă acurateţe importanţa IMM-urilor din România şi perspectivele acestora în contextul integrării României în Uniunea Europeană.

Capitolul 2

DEFINIREA IMM-URILOR

Conform celor mai răspândite definiţii tradiţionale, IMM-urile sunt firme care angajează mai puţin de 500 de muncitori. De aceea, singurul criteriu utilizat în aceste definiţii este numărul de muncitori, şi este singurul element care le distinge de firmele mai mari.

Problema pe care o ridică această definiţie, foarte răspândită azi chiar şi în lucrările statistice şi de cercetare europene, este că ea este prea restrictivă şi absolută. Ea se bazează pe un singur factor: numărul de muncitori. De aceea, nu ia în considerare şi alte elemente care, fără îndoială influenţează mărimea şi clasificarea acestor firme.

De exemplu, definiţia tradiţională, nu ia în considerare modul în care IMM-urile sunt răspândite în fiecare ţară sau regiune. Nu ia de asemenea în considerare, diferitele tipuri de legislaţie care se, aplică afacerilor şi fiecărei firme în particular, sectorul în care firma îşi desfăşoară activitatea, tipul de proprietate al firmei sau profitul sau mărimea firmei. O firmă cu trei sau patru sute de angajaţi poate avea până la urmă caracteristici similare cu o firmă mare mai degrabă decât una medie.

Astfel, Comisia Europeană a recomandat în 1996* o nouă definiţie pentru IMM-uri, propunând o definire coerentă şi comună acestor firme pe baza a patru criterii (şi nu a unui criteriu, cel al numărului de angajaţi): numărul total de angajaţi, cifra de afaceri anuală a firmei sau volumul de afaceri, balanţa globală şi independenţa firmei sau tipul de proprietate.

Conform acestei definiţii, o firmă este încadrată în categoria IMM-urilor când are mai puţin de 250 de angajaţi (şi nu 500 ca în vechea definiţie).

Comisia Europeană merge mai departe în definirea mai precisă a IMM¬-urilor. Acelea cu un număr de muncitori între 49 şi 250 sunt considerate întreprinderi mijlocii atunci când cifra de afaceri sau volumul de afaceri anual nu depăşeşte 40 milioane euro, sau când are o balanţă globală inferioară a 27 milioane euro.

Pentru a fi încadrată în categoria întreprinderilor mici, trebuie să aibă mai puţin de 50 de muncitori şi volumul de afaceri să nu depăşească 7 milioane euro sau să aibă o balanţă globală anuală mai mică de 5 milioane euro. În final, acele întreprinderi care au mai puţin de 10 angajaţi sunt considerate a fi micro¬întreprinderi.

În plus, un alt criteriu fundamental în definirea IMM-urilor este modul în care proprietatea este distribuită. Astfel, pentru a considera o firmă în categoria IMM-urilor, partea de capital a unei firme sau a unui grup de firme mari nu trebuie să depăşească 25% din capitalul total al acelei IMM.

Cu această definiţie, bazată pe o combinaţie de criterii, Comisia Europeană doreşte să furnizeze un cadru de referinţă pentru conceperea de programe de ajutor, modalităţi specifice de sprijinire a afacerilor, cercetare şi orice tip de reglementări comunitare referitoare la IMM-uri.

2.1. Abordarea conceptuală a IMM-urilor

" Categoria Întreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formata din întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau deţin active totale de pana la 43 de milioane de euro"

(Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE)

Întreprinderile micro, mici si mijlocii (IMM) joaca un rol esenţial in economia europeana. Ele reprezintă o sursa de abilitaţi antreprenoriale, inovare si creare de locuri de munca. In Uniunea Europeana extinsa la 25 de tari, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigura in jur de 75 de milioane de locuri de munca si reprezintă 99% din toate întreprinderile.

Totuşi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfecţiunile pieţei. IMM-urile au de multe ori dificultăţi in obţinerea de capital sau credite, mai ales in faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea sa reducă accesul la noi tehnologii sau inovare.

De aceea, sprijinul pentru IMM-uri reprezintă una din priorităţile Comisiei Europene pentru creşterea economica, crearea de locuri de munca si coeziune sociala si economica.

Preview document

Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 1
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 2
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 3
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 4
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 5
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 6
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 7
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 8
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 9
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 10
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 11
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 12
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 13
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 14
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 15
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 16
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 17
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 18
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 19
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 20
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 21
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 22
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 23
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 24
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 25
Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Perspectivele Sectorului IMM din Romania in Contextul Integrarii in Uniunea Europeana.doc

Alții au mai descărcat și

Modalități de Finanțare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii în Economia Românească Actuală

Introducere Până nu demult, întreprinderilor mici şi mijlocii (denumite în continuare IMM) aproape că nu li se acorda importanţă nici la nivel...

Situația Agriculturii Ecologice în România

INTRODUCERE În literatura de specialitate nu s-a dat încă o definiţie clară a agriculturii ecologice, ea fiind de mult ori confundată cu...

Evolutia IMM dupa 1990

Tranzitia catre o economie de piata declansata de evenimentele de la sfârsitul anului 1989 a presupus o suprapunere de transformari dintre care mai...

Plan de afaceri - fermă pentru creșterea și valorificarea puilor de carne

PLAN DE AFACERI FERMA PENTRU CRESTEREA SI VALORIFICAREA PUILOR DE CARNE 1.INFORMAȚII DESPRE FIRMĂ 1.1. Numele firmei: S.C. AVICOLA PAȘCANI...

Rolul IMM-urilor în economia modernă

1.1 Întreprinderea este componenta cea mai importantă a economiei şi societăţii. Importanţa sa deosebită decurge din urmatoarele realităţi: -...

Mediul si Firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Sicomed - History and Development

WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...

Managementul Intreprenorial

1 Managementul intreprenorial – se ocupa cu studiul proceselor si relatiilor intreprenorial-manageriale derulate in organizatii de mici dimensiuni,...

Te-ar putea interesa și

Strategia Relatiilor Economice Externe ale Romaniei in Conditiile Aderarii la U.E.

INTRODUCERE Colapsul regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est si optiunea ferma a acestor state de a adopta modelul economiei libere a...

Priorități actuale ale managementului sistemului bancar

CAPITOLUL I. - Crearea cadrului necesar dezvoltării pieței unor produse și servicii bancare Privind în perspectivă și având în minte situația...

Cadrul Legal al IMM-urilor în România

Motto: "Nu poti invata pe nimeni nimic. Poti doar sa ajuti oamenii sa descopere." Galileo Galilei CAP. I. INTRODUCERE ÎN STUDIUL IMM-URILOR....

Managementul Riscului de Credit Bancar

INTRODUCERE În contextul aderării României la Uniunea Europeana, restructurarea sistemului bancar este unul din elementele esenţiale ale...

Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri

Capitolul 1 Locul şi rolul IMM-urilor în economie 1.1 Considerente generale privind întreprinderile mici şi mijlocii Aşa cum ne demonstrează...

Mutatii in Sistemul Bancar Romanesc in Perspectiva Integrarii Europene

CAP. I Reforma în sistemul bancar românesc în perioada de tranzitie la economia de piata Procesul integrarii europene este echivalent cu procesul...

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană şi procesul de integrare economică Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa, ce...

Mutații în sistemul bancar românesc în perspectiva integrării europene

CAP. I Sistemul bancar românesc în contextul integrării României în Uniunea Europeana. Pentru a se adapta condiţiilor impuse de procesul...

Ai nevoie de altceva?