Plan de Afaceri - SC Lactate Capriatis SRL

1. Descrierea afacerii

1.1. Ideea afacerii

Unul dintre primele animale domesticite de către om, capra îşi demonstrează utilitatea şi în zilele noastre. Laptele de capră este apreciat ca fiind eficient prin conţinutul său de minerale şi oligoelemente în combaterea unor afecţiuni precum osteoporoză, tulburări de creştere la copii, diabet, anemie, lipsă de calciu sau chiar în industria cosmetică - laptele de capră precum şi unele derivate obţinute din acesta conţin ingredienţi activi identici cu cei din stratul protector al epidermei umane. Laptele de capră nu acţionează neapărat ca un medicament şi nu poate duce singur la vindecare, dar reuşeşte să înlăture slăbiciunea, să redea vigoarea şi optimismul şi să ajute organismul să lupte cu boala. Administrarea preventivă îi face pe cei bolnăvicioşi din fire să devină mai rezistenţi la virozele de sezon sau să suporte mai uşor eventualele îmbolnăviri contagioase prin conţinutul bogat de aminoacizi esenţiali pentru om.

În ceea ce priveşte interesul economic pe care îl presupune creşterea acestora, putem să ne referim la faptul că au o capacitate lactogenă superioară (o capră poate produce în medie de trei ori mai mult lapte decât o oaie consumând aceeaşi cantitate de furaje). Valorificarea acestor animale se poate face şi în sensul producţiei de carne însă în România scopul principal al creşterii caprinelor este reprezentat de producţia de lapte şi într-o măsură mai redusă de cea de carne.

Unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de integrarea în Uniunea Europeană este alături de agricultură, industria alimentară. Astfel, ponderea cea mai mare a bunurilor afectate de legislaţia pieţei unice europene revine produselor alimentare. Industria alimentară reprezintă o ramură tradiţională importantă a industriei prelucrătoare româneşti. Piaţa românească a produselor lactate, un sector aflat la ora actuală în plină dezvoltare, iar investiţiile în vederea creşterii şi diversificării producţiei au luat amploare în ultimii ani, depăşind nivelul de 300 milioane de euro. Concurenţa pe această piaţă este foarte strânsă si se intensifică tot mai mult, datorită multitudinii de brand-uri noi sau noi produse lansate sub acelaşi brand. În paralel, producătorii acordă o atenţie din ce în ce mai mare calităţii produselor lactate şi îşi dezvoltă noi ferme si noi fabrici. Deşi costurile cu extinderea si dezvoltarea sunt mari, ei aleg să facă aceste investiţii pentru modernizarea si utilarea liniilor de producţie, în conformitate cu noile cerinţe ale Uniunii Europene referitoare la siguranţa alimentelor. Dacă până în 2007, pe piaţa românească a produselor lactate existau mai mult de 600 de producători, după aderarea României la Uniunea Europeană, normele igienico-sanitare impuse de UE a redus treptat numărul acestora până la 50 – 60.

Prezentul plan de afaceri este întocmit în vederea stabilirii uni set de obiective pentru primii 3 ani de activitate, după cum urmează: pentru primul an de activitate: valorificarea laptelui rezultat de la cele 300 de capre achiziţionate şi obţinerea unui efectiv caprin ce va fi valorificat, de aproximativ 200 de capete. De asemenea, atragerea unei clientele stabile în vederea livrării produselor companiei. Pentru cel de-al doilea an de activitate, creşterea cu 40% a efectivului de capre introduse la reproducţie respectiv consolidarea poziţiei pe piaţă şi creşterea vânzărilor cu 25%. Pentru cel de al treilea an de activitate, creşterea cu 60% a efectivului de valorificat şi reinvestirea profitului din primii 2 anii de activitate în mărirea capacităţii de producţie şi pătrunderea pe noi segmente de piaţă.

1.2. Firma

S.C. Lactate Capriatis S.R.L., constituită ca şi societate cu răspundere limitată va avea ca obiect de activitate, în conformitate cu cod CAEN 0145 Creşterea ovinelor si caprinelor, creşterea caprelor, colectarea laptelui, prelucrarea şi desfacerea produselor lactate către diverşi beneficiari şi cu un capital social de 1000 de lei. Investiţia iniţială necesară se ridică la suma de 600000 lei şi v-a fi utilizată pentru înfiinţarea propriu zisă a firmei, achiziţionarea unei ferme şi a propriei unităţi de procesare, respectiv a efectivului caprin şi a hranei necesare.

1.3. Mediul afacerii - Analiza PESTEL

Mediul afacerii sau macro-mediul întreprinderii are în vedere un ansamblu de factori susceptibili a influenţa pe termen lung şi de o manieră variabilă activitatea desfăşurată. Rezultă astfel importanţa evaluării impactului pe care schimbările în evoluţia macro-mediului îl pot produce asupra unei anumite firme, cu atât mai mult cu cât în majoritatea cazurilor, evoluţia factorilor din macro-mediu nu poate fi controlata de către organizaţii, iar influenţele pe care întreprinderile, la rândul lor, le pot produce asupra acestora sunt nesemnificative. În acest scop, analiza PESTEL ordonează influentele din macro-mediu în şase categorii de factori: politici, economici, socioculturali, tehnologici, ecologici si juridici

1. Factori politici

Pe plan naţional sunt doar câteva ferme de mari dimensiuni şi doar 1.200 deţin un număr de peste 50 de bovine. 83% din exploataţiile bovinelor o reprezintă gospodăriile familiale cu una, până la trei capete, fiind dificilă asigurarea sănătăţii animalelor. Nici centrele de colectare a laptelui nu sunt bine organizate, în marea lor majoritate amestecându-se laptele provenit de la mai mulţi producători, fapt care face dificilă activitatea de supraveghere a calităţii produselor. Drept urmare, România este mult în urma celorlalte state europene în privinţa procesării laptelui, deşi potenţial există, apelându-se la export de materie primă sau produse primare şi import de produse înalt procesate.

O altă problemă este reprezentată de faptul că piaţa neagră a lactatelor este estimată chiar de INS la 40 %, iar dacă această piaţă nefiscalizată funcţionează mai ales pe zona laptelui neconform, putem să facem referire la profitul negru, dar şi la pierderile procesatorilor cinstiţi.

De asemenea se poate menţiona faptul că anul 2012 este an electoral iar schimbarea conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării regionale va aduce cu siguranţă noi reglementări.

2. Factori economici

În industria laptelui, nu se poate produce pe stoc deoarece produsele finite sunt alimente cu un grad mare de perisabilitate. Devine evident faptul că volumul producţiei este dat de vânzări. La fel de evident este şi faptul că producţia s-a diminuat constant. Principalele categorii la care s-au înregistrat scăderi, în ianuarie 2011, faţă de aceeaşi lună a anului 2010, au fost: smântâna de consum (-2,9%), untul (-9,8%), brânzeturi (-5,8%), lapte acidulat, lapte bătut, iaurt, iaurt de bătut, altele: -8%. Mai mult, balanţa import-export este total dezechilibrată. Spre exemplu la brânzeturi şi caşuri, importăm 2.000 de tone, în valoare de 70 de milioane de euro. Cantitativ, exportăm mai mult, adică 2.700 de tone, dar în valoare de 15 milioane de euro. Adică, facem un export de materie primă pe caşuri, dar importăm produse finite, procesate superior!” În mod firesc, volumul vânzărilor a fost diminuat şi din cauza majorării preţurilor la raft. În condiţiile în care fermierii nu au crescut preţul laptelui, încă din 2009, creşterile sunt puse de procesatori pe seama majorării TVA-ului, a adaosului comercial foarte mare pus de comercianţi şi a creşterii preţului carburanţilor.