Plan de Prestare a Serviciilor Adventure Excursions Unlimited

Adventure Extreme Unlimited

A. Analiza industriei

1. Determinarea principalelor tendinţe

România a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentru piaţa zonală, promovând, cu precădere, produsele turistice de litoral, staţiunile balneare, programele culturale şi mănăstirile din nordul Moldovei şi Bucovina.

Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungul timpului devenind necompetitivă în raport cu exigenţele cererii turistice şi ale produselor turistice similare de pe piaţa internaţională. Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta de agrement sunt învechite, necompetitive, serviciile turistice şi programele turistice sunt realizate stereotip şi de calitate modică iar raportul calitate-preţ este neconcludent.

De aceea, în ultimii 20 de ani s-a constatat o scădere continuă a cererii turistice externe pentru România. Pentru a intra în competiţia turistică internaţională este necesară modernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unor produse turistice moderne şi competitive pe piaţa turistică.

Se impun, astfel, pe lângă modernizarea structurilor turistice, a staţiunilor turistice, şi crearea de produse turistice noi, staţiuni, programe originale, atractive şi inedite ce ar putea, printr-o activitate susţinută de promovare pe piaţa internaţională, să direcţioneze importante fluxuri turistice spre România. În acest sens, se impune şi dezvoltarea ofertei de agrement şi de animaţie, de mare atractivitate, prin crearea de parcuri tematice şi de divertisment, parcuri acvatice, oferte prezente în ţările cu tradiţie turistică din lume.

Caracteristici ale dezvoltării turismului în ţările Uniunii Europene

Industria europeană a turismului va face faţă unei concurenţe în creştere atât din interiorul cât şi din afara regiunii. O serie întreagă de factori concură la această situaţie (concurenţa economică şi financiară, factorii politici, schimbările sociale şi demografice, inovaţiile tehnologice etc.) inclusiv activităţile promoţionale ale regiunilor concurente. În acelaşi timp, o serie de bunuri şi servicii vin în concurenţă cu turismul pentru a ocupa timpul liber al potenţialilor turişti ceea ce creează o altă formă de presiune competitivă.

Extinderea ofertelor de petrecere a timpului liber în zonele rezidenţiale (de exemplu parcurile tematice sau de distracţie, cluburile de sănătate, evenimentele culturale şi sportive) va duce la scurtarea vacanţelor şi la vacanţe petrecute mai aproape de casă. Se aşteaptă ca această tendinţă să fie marcată în timp de o creştere economică mai moderată.

De asemenea există şi alţi factori care vor marca turismul în Europa pentru următoarele decade. Introducerea euro ca monedă comună pentru multe ţări europene va duce la creşterea numărului de călătorii în interiorul Europei. Dereglementarea în transportul aerian a determinat un aflux de noi linii aeriene şi care au costuri reduse, iar aceasta a dus la scăderea tarifelor pe cursele pan-europene şi la creşterea numărului de călătorii pentru odihnă, în special pentru aşa numitele „scurtele ieşiri”.

Industria turismului a suportat un nivel de consolidare în ultimii ani, care va continua cel puţin şi în perioada următoare. Această activitate se aplică în principal unui număr mare de turoperatori germani şi britanici, ţări care sunt principalele ţări emiţătoare de turişti. Totuşi competiţia de preţ pe pieţele europene pare a fi principalul motiv care duce la această consolidare.

Competitivitatea României în domeniul turismului faţă de concurenţii săi se prezintă astfel:

- faţă de Bulgaria, România este mai competitivă în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri, în 2004; indicele parităţii puterii de cumpărare; nivelul impozitării în turism), infrastructură (doar la capitolele drumuri şi căi ferate – cu indici superiori Bulgariei), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine decât Bulgaria, dar o densitate a populaţiei mai mare), tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech), social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor)

- faţă de Croaţia, România este mai competitivă în domeniile preţuri (doar la capitolul nivelul impozitării în turism), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine decât Croaţia, dar o densitate a populaţiei mai mare), deschidere internaţională (la capitolul nivelul impozitării în comerţul internaţional) şi domeniul social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor). De asemenea, trebuie menţionat că analiza nu este completă datorită lipsei datelor pentru domeniile infrastructură şi human tourism.

- faţă de Serbia-Muntenegru analiza competitivităţii se limitează doar la două domenii datorită lipsei datelor: domeniul tehnologiei (România având un număr mai mare de utilizatori de INTERNET) şi domeniul deschiderii internaţionale (capitolele vize şi nivelul impozitării în comerţul internaţional).

- faţă de Ungaria, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism) şi domeniul social (doar la indicele televizoarelor)

- faţă de Slovacia, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolul tarife pe cameră în hoteluri, în 2004), human tourism (doar capitolul implicării oamenilor în turism), mediu, tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech),

- domeniul deschiderii internaţionale (capitolul vize), şi domeniul social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor).

- faţă de Republica Cehă, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism) şi domeniul social (doar la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor)

- faţă de Polonia, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism), human tourism (doar capitolul impactului economic al turismului), tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tech), domeniul deschiderii internaţionale (capitolele indicele deschiderii în turism şi indicele deschiderii în comerţ) şi domeniul social (doar la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor)

- faţă de Ucraina, România este mai competitivă în domeniile preţuri (la capitolele tarife pe cameră în hoteluri în 2004, paritatea puterii de cumpărare şi nivelul impozitării în turism), human tourism (doar la capitolul implicării în turism a populaţiei), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine decât Ucraina, o densitate a populaţiei mai mare), tehnologie (capitolele numărul de utilizatori de INTERNET, telefonie mobilă, exporturi high-tech), domeniul deschiderii internaţionale (capitolul vize, nivelul impozitării în comerţul internaţional) şi domeniul social (capitolele indicele dezvoltării umane, indicele ziarelor, indicele calculatoarelor şi indicele televizoarelor).

Tendintele in serviciile de turism sunt caracteriste de urmatoarele:

- Mai puțin de 10 % din călătoriile de vacanță efectuate de rezidenții din România, Spania, Grecia și Portugalia au fost în străinătate.

- Turismul este o industrie in plina crestere (4% anual) si in aceasta industrie calatoriile de Aventura au inregistrat o crestere de 10%.

- Clientii de lux au un numar redus de oferte de activitati extrme.

- Exista un numar redus de oferte de activitati extreme pentru clientii de lux.

Caracterizarea stării actuale a turismului românesc

În prezent sectorul turistic românesc se caracterizează, la nivel global, prin următorii indicatori:

- 6,6 mil. vizitatori străini ;

- 6,9 mil. plecări ale turiştilor români;

- 607 mil. USD încasări din turismul internaţional;

- 2,13 % contribuţie la PIB, după metodologia Institutului Naţional de Statistică.

- La nivelul anului 20012, conform datelor furnizate de WTTC (Word Travel & Tourism Council), contribuţia turismului in P.I.B. este de 4,7%.

- 105 mii locuri de muncă oferite de sectorul turistic;

- 1,2 % din totalul locurilor de muncă;

- Investiţiile din ramura “Hoteluri şi restaurante”, în totalul investiţiilor din economie, de la 0,59% în 1990 la 1,35% în 2003, cu niveluri maximale atinse în anii 1992 – 1,52%, 1995 – 1,68% şi 1999 – 1,41%;

În raport cu potenţialul existent în ţara noastră, şi comparativ cu celelalte ţări central şi est europene România se prezintă modest în ceea ce privesc performanţele economice ale industriei turismului.