Plan Strategic de Dezvoltare al Municipiului Petroșani

1. Prezentarea Municipiului Petroşani

1.1. Aşezare geografică şi populaţie

Municipiul Petroşani este cel mai important oraş al bazinului carbonifer Valea Jiului şi este situat în Depresiunea Petroşani, la poalele munţilor Parângului. Pe teritoriul administrativ al municipiului Petroşani sunt amplasate următoarele localităţi componenete : Slătinioara, Dalja Mare, Dalja Micş, Peştera Bolii. Suprafaţa teritoriului administrativ este de cca 19.556 ha, suprafaţa care cuprinde atât intravilanul cât şi extravilanul localităţii iar altitudinea este: 615–620 m. Populaţia municipiului Petroşani este de cca. 50.000 locuitori

1.2. Resursele naturale şi reţeaua hidrografică

Resursele naturale sunt alcătuite din sisturile argiloase, marnele, sisturile cristaline şi cea mai importantă resursă este cărbunele (huila, cărbune brun). Reţeaua hidrografică este alcatuită din două râuri mai importante: Jiul de Est şi Jiul de Vest. Pe teritoriul municipiului Petroşani, Jiul de Vest primeşte 4 afluenţi ce traversează localităţile: Maleia, Staicului, Slătinioara şi Salatruc.

1.3. Calitatea solurilor, a factorilor de mediu şi a apei

Solul Depresiunii Petroşani se încadrează în grupa solurilor automorfe şi hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt cele silvestre podzolite brune şi brune gălbui. Alimentarea cu apă a municipiului se realizează exclusiv din ape de suprafaţa. Cu toate investiţiile făcute în ultimii ani de către Regia Autonome Valea Jiului, calitatea apei înca lasă de dorit mai ales în perioadele cu precipitaţii abundente

1.4. Infrastructura

Transporturi Reţeaua de drumuri. Lungimea totală a reţelei este de cca. 137 km. Drumuri de categoria a II-a tehnică (cu 4 benzi) se întind pe un interval de numai 4 km. Municipiul Petroşani este situat într-o zona care necesită modenizarea drumurilor existente, realizarea drumului expres Oradea - Deva - Petrosani - Târgu Jiu - Craiova precum şi modernizarea axei rutiere est-vest, care va putea face legătura rutieră între Brezoi (Valea Oltului) - Petroşani - Orşova (Valea Cernei).Lungimea totală a reţelei de drumuri este de 136,8 km. Din care: -drum asfaltat 67 km -drum forestier 69,8 km Transportul aerian: Cele mai apropiate aeroporturi naţionale existente sunt la Caransebes şi Sibiu. Este prevazută realizarea unui nou aeroport între Deva şi Alba lulia, important pentru accesibilitatea în zonă.

1.5. Managementul deşeurilor

Planul National de Adoptare a Aquis-ului Comunitar in domeniul gestiunii deseurilor impune crearea cadrului legislativ armonizat cu cel al Comunitatii Europene. În municipiul Petrosani, activitatea de colectare, transport şi depozitare a reziduurilor menajere este asigurată de catre SC GOSPODARIE SA. Depozitul de gunoi al orasului nu corespunde nevoilor de depozitare actuale astfel ca găsirea unui alt teren pentru amenajarea unei rampe şi a unui depozit ecologic pentru resturile menajere şi deşeuri se află în atenţia Primăriei. Deseurile urbane se precolecteaza în 416 puncte de precolectare: 66 containere mari (4 m3) si 350 Europubele (1,5 m3). Actualele practici de colectare, transport si depozitare a deseurilor urbane sunt necorespunzatoare generand un impact negativ asupra factorilor de mediu, facilitand inmultirea si diseminarea agentilor patogeni. Ca urmare a lipsei de amenajari si a expolatarii deficitare, depozitul de deseuri reprezinta unul dintre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si de risc pentru mediu si sanatatea publica.

1.6. Turism

Zona turistica Petrosani - Parang constituie un punct de atractie pentru turistii romani si din strainatate datorita resurselor naturale : peisaje montane, lacuri glaciare, fond forestier, fond cinegetic, o rezervatie botanica si partii de schi. Zona turistica Petrosani - Parang este situata in sudul - estul judetului Hunedoara, la o distanta de aproximativ 100 km fata de municipiul Deva, resedinta de judet , facand parte din Carpatii Meridionali, grupa Parang - Sureanu.

Obiective turistice:Masivul Parâng, Rezervatia Piatra Crinului, Zona Rusu, Muzeul Mineritului, locase de cult

Principalele forme de turism practicate sunt:

- turismul de recreere (de weekend) si odihna, incluzând drumeţii şi sejururi;

- turismul sportiv - cu practicarea sporturilor de iarnă (schi alpin, schi fond,

snow-boarding, sanie, alpinism etc);

- practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapantă, mountain-bike