Planificare si Prognoza - Strategia Financiara a Firmei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Planificare si Prognoza - Strategia Financiara a Firmei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Management

Cuprins

1.Notiuni generale
2.Functiunea financiara a firmei in contextul abordarii strategice a afacerii
3.Finantarea activitatii curente a organizatiei – Bugete Operationale
4.Finantarea activitatii investitionale a organizatiei – Bugete de Investitii
5.Planul de Finantare
6.Strategia finantarii pe termen lung
7.Politica financiara a firmei in conditii de risc
8.Studiu de caz : „S.C. PIF AFM COM IMPEX S.R.L”
9.Bibliografie

Extras din document

Strategia financiara a firmei

1.Notiuni generale.

Conceptul de strategie a firmei.

O strategie economica are rolul de a defini, prin obiective cat mai precise, directive de desfasurare a activitatii intreprinderii astfel incat aceasta sa-si mentina competitivitatea si, daca este posibil, sa realizeze o crestere a acesteia. O buna strategie economica a intreprinderii trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente:

- sa permita o confruntare eficienta a intreprinderii cu alte intreprinderi, intr-un proces economic concurential, in conditiile unui mediu in permanenta evolutie;

- sa faca fata cu succes, prin produse noi sau modernizate, exigentelor sporite ale consumatorilor sub raportul calitatii si al preturilor;

- sa realizeze o perfectionare continua a structurilor existente, astfel incat acestea sa fie cat mai bine adaptate noilor exigente impuse de modificarile care survin in tehnologii, pe pietele de desfacere si cerintelor crescande, in continua schimbare, ale consumatorilor.

Strategia reprezinta cadrul care orienteaza alegerile ce determina natura si directia organizatiei si reprezinta viziunea asupra imaginii viitoare a organizatiei. Planificarea operationala furnizeaza o structura a deciziilor zilnice luate la nivelele inferioare ale organizatiei.

Abordarea strategica in domeniul managerial isi are originea in domeniul strategiei militare (utilizarea resurselor unei forte armate pentru atingerea scopurilor - victorii militare - prin construirea planurilor si obiectivelor si punerea lor in practica) si incearca sa contracareze imaginea unui proces decizional haotic la nivel organizational. Managementul strategic este atractiv datorita accentului pe care il pune pe stabilirea scopurilor, pe identificarea punctelor forte si a celor slabe, pe importanta oportunitatilor si amenintarilor externe, din perspectiva desfasurarii optime a fortelor pentru atingerea obiectivelor stabilite.

In conceptia managementului modern principalele componente ale unei strategii sunt:

a) misiunea firmei

b) obiectivele fundamentale

c) optiunile strategice

d) resursele

e) termenele

f) avantajul competitiv

Clasificarea strategiilor si politicilor de forta:

a) Dupa sfera de cuprindere:

-strategii si politici globale – se refera la ansamblul activitatilor firmei, implica un volum

mare de resurse si sunt de o complexitate ridicata;

-strategii si politici partiale – se concentreaza cu prioritate asupra domeniului pentru care au fost elaborate si se concretizeaza in planuri sau programe pe domenii.

b) Dupa tendinta obiectivelor strategice:

-strategii si politici de redresare - sunt cele destinate firmelor care au probleme de natura

financiara sau tehnica si necesita un plan urgent de redresare;

-strategii si politici de consolidare – au in vedere masuri de consolidare a pozitiei unei firme sau a avantajului sau competitiv ;

-strategii si politici de dezvoltare - sunt destinate firmelor care deja au atins un anumit nivel al dezvoltarii si planifica o extindere in alte sectoare conexe.

c) Dupa natura obiectivelor:

-strategii si politici ofensive

-strategii si politici inovationale

-strategii si politici de specializare

-strategii si politici de diversificare

-strategii si politici organizatorice

d) Dupa gradul de participare al firmei la elaborare:

-strategii si politici integrate – se elaboreaza de catre managerii firmelor impreuna cu reprezentantii sistemelor din care fac parte (ministere, grupuri de firme etc)

-strategii si politici independente – elaborate de catre managerii firmelor independent de ceea ce se intampla in alte organizatii din acelasi sector de activitate;

e) Dupa natura factorilor de influenta ai mediului extern al firmei:

-strategii si politici economice;

-strategii si politici administrative.

Strategiile exista la un numar de nivele intr-o organizatie. Putem distinge cel putin trei nivele diferite de strategie organizationala:

Strategia la nivel de corporatie se refera la scopurile generale ale organizatiei si la modul in care se va adauga valoare diferitelor parti (unitati) ale organizatiei. Acesta poate fi numit si nivelul “Holding” al companiei. Poate include chestiuni legate de acoperirea geografica, diversitatea produselor/ serviciilor sau unitatilor de afaceri, si modul in care ar trebui alocate resursele intre diferite parti (unitati) ale companiei. Centrul corporatiei trebuie sa joace un rol crucial in determinarea modului in care organizatia ar trebui structurata, modului in care resursele ar trebui alocate si modului in care se stabilesc obiectivele si se realizeaza evaluarile.

Al doilea nivel poate fi numit nivelul de unitate de afaceri, si se refera la cum poate compania sa fie un concurent de succes pe anumite piete. Deci principale preocupari sunt cum se poate obtine un avantaj competitiv; ce noi oportunitati pot fi identificate sau create in diferite piete; ce produse sau servicii ar trebui dezvoltate si in ce piete; si in ce masura acestea raspund nevoilor consumatorilor astfel incat sa se atinga obiectivele organizatiei – profitabilitate pe termen lung sau cresterea cotei de piata. Deci in timp ce strategia la nivel de corporatie implica decizii legate de organizatie ca intreg, deciziile strategice la acest nivel sunt legate de o parte din corporatie anume (anumite unitati).

Al treilea nivel este cel operational. Aici avem de-a face cu decizii operationale, care stabilesc cum diferitele parti componente ale unei organizatii ajuta la implementarea eficienta a deciziilor la nivel de corporatie si parte de corporatie in materie de resurse, procese si angajati. Intr-adevar, in majoritatea companiilor, strategiile de afaceri de succes depind in mare masura de deciziile luate sau activitatile care au loc la nivel operational. Integrarea deciziilor si strategiei operationale are deci o mare importanta si poate presupune un efort sustinut.

Fisiere in arhiva (1):

  • Planificare si Prognoza - Strategia Financiara a Firmei.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE“ SUCEAVA FACULTATEA STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA ADMINISTRAREA AFACERILOR