Politica educațională a Uniunii Europene

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 9791
Mărime: 176.95KB (arhivat)
Publicat de: Marcu Sabin Fodor
Puncte necesare: 10

Cuprins

  1. Partea I – Politica educationala a UE
  2. 1. Concepte de baza privind politica educationala
  3. a. Primi pasi in cooperarea europeana in domeniul educatiei
  4. b. Obiectivele si principiile politicii in domeniul educatiei
  5. c. Caracteristicile politicii in domeniul educatiei
  6. 2. Evolutii publice la nivel european favorabile educatiei
  7. 3. Organisme europene cu rol in dezvoltarea educatiei
  8. 4. Programele europene in educatie si cercetare
  9. 5. Noul program al Comisiei Europene- Tineret in Actiune (2007-2013)
  10. Partea aIIa - Concepte de baza privind politica educationala in Romania
  11. 1. Structura sistemului educational romanesc
  12. 2. Indicatorii de baza in analiza invatamanantului
  13. a. Costurile educatiei
  14. b. Resursele umane din cadrul sistemului educational
  15. c. Formarea profesionala initiala. Accesul si participarea la educatie
  16. 3. Invatamantul profesional si tehnic
  17. 4. Evaluarile nationale- indicatori ai calitatii
  18. 5. Corelarea ofertei sistemului educational si de formare profesionala cu nevoile de pe piata muncii
  19. A. Prioritati si directii de dezvoltare pentru perioada 2007-2013
  20. B. Transpunerea acquis-ului comunitar
  21. Partea aIIIa – Comparatie intre Romania si Franta, Romania si Marea Britanie
  22. BIBLIOGRAFIE

Extras din proiect

Partea I – Politica educationala a UE

1. Concepte de baza privind politica educationala

a) Primi pasi in cooperarea europeana in domeniul educatiei

Politica in domeniile educatiei si formarii personale face obiectul procedurii de codecizie. In conformitate cu principiul subsidiaritatii, aceasta politica tine in principal de competenta statelor membre. UE a adoptat, insa, o serie de programe de anvergura europeana si internationala pentru a promova schimburile, mobilitatea si intelegerea reciproca.

In Tratatul de la Roma nu s-a abordat pe larg tema educatiei. Tratatul prevedea doar, la articolul 3, ca statele membre trebuie sa contribuie la o educatie si o formare de calitate. Abia in Tratatul de la Maastricht a fost inclusa o trimitere cuprinzatoare la contributia Comunitatii in domeniul educatiei. De atunci, in domeniul educatiei se aplica procedura de codecizie, iar prin Tratatul de la Amsterdam aceasta procedura a fost extinsa si la formarea profesionala.

In Carta drepturilor fundamentale se afirma: „Orice persoana are dreptul la educatie, precum si la accesul la formare profesionala si formare continua” (articolul 14), precum si „Orice persoana are dreptul la munca si dreptul de a exercita o ocupatie aleasa sau acceptata in mod liber” (articolul 15).

Potrivit principiului subsidiaritatii, orice stat membru poarta intreaga raspundere pentru forma si continutul sistemului sau de educatie generala si profesionala. Actele de armonizare a dispozitiilor legale si de reglementare ale statului membru sunt excluse din sfera de aplicare a articolelor 149 si 150.

Tratatul de la Lisabona nu prevede in domeniul politicii de educatie si formare profesionala niciun fel de schimbari esentiale. Rolul Uniunii in aceste domenii este definit astfel: „Uniunea este competenta sa desfasoare actiuni de sprijinire, de coordonare sau completare a actiunii statelor membre” (articolul 6). O noua „clauza sociala” orizontala garanteaza ca Uniunea tine seama in definirea si punerea in aplicare a politicilor sale, printre altele, de „un nivel ridicat de educatie [si] de formare profesionala” (articolul 9). In plus, ar trebui subliniat faptul ca prin intrarea in vigoare a tratatului, Carta drepturilor fundamentale dobandeste caracter juridic obligatoriu (articolul 6).

b) Obiectivele si principiile politicii in domeniul educatiei

A. Obiective in conformitate cu Tratatul CE

UE contribuie la dezvoltarea unei educatii de inalt nivel calitativ promovand cooperarea dintre statele membre si sprijinind si completand in caz de nevoie activitatea statelor membre.

Obiectivele strategice pe termen lung ale politicilor UE de educatie si formare sunt:

• invatarea pe tot parcursul vietii si mobilizarea studentilor

• imbunatatirea calitatii si eficientei sistemelor de educatie si de formare profesionala

• promovarea echitatii, a coeziunii sociale si a cetateniei active

• sporirea creativitatii si a inovarii, inclusiv a spiritului antreprenorial, in toate nivelurile de educare si formare.

B. Prioritatile actuale

Pentru a realiza obiectivul de la Lisabona de a face ca Uniunea sa devina economia bazata pe cunoastere cea mai competitiva si mai dinamica din lume, sefii de state sau de guverne au cerut in anul 2000 „nu numai o transformare profunda a economiei europene, ci si un program ambitios de modernizare a sistemelor de asistenta sociala si de educatie”.

In consecinta, Consiliul si Comisia au adoptat un program de lucru pe 10 ani, intitulat „Educatie si formare 2010” (2002/C 142/01). Obiectivele acestuia sunt, printre altele, imbunatatirea calitatii sistemelor de educatie si accesul la educatie pentru toti, precum si deschiderea sistemelor de educatie pentru oamenii din intreaga lume. Programul constituie un cadru strategic nou si coerent, care integreaza toate actiunile din domeniul educatiei si formarii profesionale de pe plan european. El va fi aplicat in practica prin metoda deschisa de coordonare, prin intermediul careia se stabilesc obiective comune care vor fi transpuse in politicile nationale.

De la aprobarea programului de lucru, experti din 31 de tari europene, din partea organizatiilor internationale si institutiilor UE se reunesc regulat in grupuri de lucru, pentru ca prin schimburi de informatii privind bunele practici, prin calatorii de studii sau prin evaluari reciproce sa realizeze transpunerea obiectivelor respective pe plan national. Cu sprijinul Grupului de lucru permanent privind criteriile de referinta si indicatorii, care a fost creat de Comisie in 2002, sunt dezvoltati indicatori si se formuleaza criterii de referinta (benchmarks), pentru a putea masura progresele realizate in atingerea obiectivelor.

Preview document

Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 1
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 2
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 3
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 4
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 5
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 6
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 7
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 8
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 9
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 10
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 11
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 12
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 13
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 14
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 15
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 16
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 17
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 18
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 19
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 20
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 21
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 22
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 23
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 24
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 25
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 26
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 27
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 28
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 29
Politica educațională a Uniunii Europene - Pagina 30

Conținut arhivă zip

  • Politica Educationala a Uniunii Europene.docx

Alții au mai descărcat și

Strategii privind Politicile Educaționale

ARGUMENT Lucrarea de faţă intitulată STRATEGII PRIVIND POLITICILE EDUCAŢIONALE care este prezentată în sinteză, reliefează aspecte legate de...

Analiza comparativă România-Danemarca

I. SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT. CONCEPT, COMPONENTE, INDICATORI DE EFICIENŢĂ I.1.Sistemul de învăţământ. Delimitări conceptuale Sistemul de învăţământ...

Aspecte practice privind auditul calității

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...

Managementul serviciilor publice - sistemul educațional în Finlanda și România

1.Sistemul de învăţământ din Finlanda Politica în domeniul învăţământului şi formării profesionale are drept scopuri principale asigurarea unui...

Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Sicomed - History and Development

WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...

Te-ar putea interesa și

Drepturile minorităților în România și în Uniunea Europeană

Motivația alegerii temei În contextul actual al globalizării și, în particular, al unei Europe în formare ca o mare familie, excluziunea socială...

Finanțarea din fonduri externe nerambursabile la Scoala Generală Nr. 8 Colonie, Râmnicu Vâlcea

Contextul legislativ Organizarea şi funcţionarea unităţilor de învatamânt preuniversitar de stat se realizează în conformitate cu Legea...

Strategii privind Politicile Educaționale

ARGUMENT Lucrarea de faţă intitulată STRATEGII PRIVIND POLITICILE EDUCAŢIONALE care este prezentată în sinteză, reliefează aspecte legate de...

Plan de acțiune a școlii Călimănești

CAP.I CONTEXTUL I.1.MISIUNEA UNITĂŢII ŞCOLARE " SOLUŢIILE NOASTRE SUNT OAMENII . NOI VĂ AJUTĂM SĂ VĂ REALIZAŢI CA OAMENI ." ŞANSE EGALE DE...

Construcție europeană - politicile Uniunii Europene

1.POLITICILE UNIUNII EUROPENE Politicile europene sunt puse în evidenţă prin intermediul realizării pieţei unice, a unităţii economice şi...

Managementul Strategic al unui Colegiu Tehnic

1. Particularităţi ale managementului strategic educaţional în sectorul public Managementul indică o anumită mentalitate, o manieră proprie, dar...

Istoricul Uniunii Europene - Institutii, Procesul Decizional - Politicile Uniunii Europene

„Uniunea Europeana este prima guvernanta institutionala post-moderna” Jeremy Rifkin „Echilibrul intre state si Uniune, in Europa nu poate fi...

Strategia de Pre-Aderare a Turciei

Turcia adoptă acquis-ul Comunitar în etape; modul de abordare este stabilit în următoarele documente: • Acordul de Asociere dintre Comunitatea...

Ai nevoie de altceva?