Cuprins
- 1.1. Aspecte teoretice privind managementul culturii organizationale 3
- 1.2. Activitatea desfasurata de S.C. ” Romtelecom ” si performantele acesteia 13
- 1.3. Analiza politicii firmei in domeniul culturii organizationale 30
- 1.4. Impactul culturii firmei asupra eficacitatii acesteia 36
- Concluzii 40
Extras din proiect
1.1. Aspecte teoretice privind managementul culturii organizationale
Cultura organizationala reprezinta unul dintre conceptele importante care s-au afirmat relativ recent si au influentat de o maniera semnificativa modul de gandire si actiune al cercetatorilor, profesorilor si studentilor, a managerilor si intreprinzatorilor, a specialistilor din diverse organizatii, din toate zonele lumii. Acest interes a crescut exponential, ca urmare a presiunilor venite din interiorul si exteriorul organizatiilor, presiuni ce solicitau o cunoastere mai buna si o amplificare a competitivitatii organizatiilor si componentilor acestora pentru a reusi sa supravietuiasca si sa se dezvolte in noile conditii.
Dezvoltarea conceptului de cultura organizationala a fost favorizata si de reconsiderarea majora a rolului pe care resursa umana il are in evolutia organizatiei. Conceptul de cultura organizationala se refera la tot ceea ce inseamna standarde colective de gandire, atitudini, valori, convingeri, norme si obiceiuri care exista intr-o organizatie.
Cultura organizationala este considerata a fi forta invizibila din spatele lucrurilor usor observabile si tangibile dintr-o firma, este energia sociala ce determina oamenii sa actioneze. Putem compara cultura organizationala a unei firme cu personalitatea unui individ, ce intruneste o serie de aspecte vizibile si mai putin vizibile, dar care furnizeaza viziunea, sensul, directia si energia necesare pentru evolutie.
Intr-o firma, cultura organizationala ne ajuta sa intelegem diferentele ce apar intre ceea ce este declarat in mod formal, oficial de catre mangeri si ceea ce se intampla efectiv in cadrul acesteia.
Prin intermediul culturii organizationale diferitele reguli, proceduri, afirmatii, declaratii sau decizii sunt interpretate si, intr-o anumita masura, chiar aplicate. Mai mult, dincolo de elementele cu caracter formal ce incearca sa stabileasca in mod centralizat o anumita atitudine si comportament pentru membrii organizatiei, cultura organizationala creaza si dezvolta ea insasi anumite modele comportamentale care pot fi sau nu in consonanta cu versiunile oficiale. De cele mai multe ori, o mare parte dintre elementele ce formeaza cultura organizationala sunt intangibile, nescrise, dar cu o putere de influentare deosebit de mare.
Pentru a avea o firma puternica, managementul de nivel superior, managerii de pe celelalte nivele ierarhice, cat si ceilalti angajati trebuie sa cunoasca si sa ia in considerare acest „ dat “, acest „ patrimoniu “ complex al firmei, pentru ca prin deciziile si actiunile lor sa directioneze energia generata de cultura organizationala catre realizarea obiectivelor firmei, stabilite in strategiile si politicile acesteia.
Cultura organizationala constituie un domeniu la moda al managementului, cu o istorie relativ recenta. Interesul pentru cultura organizatiei s-a declansat in deceniul al VII-lea al secolului trecut, iar cauza principala a fost performanta firmelor nipone explicata datorita culturii lor specifice. Fiind dificil de masurat, cultura organizatiei a facut, cel mai adesea, obiectul central de studiu a managementului transcultural. In acest sens, contributii importante la definirea si intelegerea culturii organizatiei au avut fondatorii managementului transcultural, dintre care ii amintim pe: Nancy Adler, ,Bernard M. Bass, G.V. Barrett, D.T. Campbell, J.Child, Edward T.Hall, Geert Hofstede, Fons Trompenaars, Charles Hampden-Turner, Anant R. Negandhi, Simcha Ronen, Odded Shenkar, Harry C.Triandis si multi altii. Acestia au semnalat influenta culturii asupra vietii organizationale, asupra adoptarii deciziilor, comunicarii si problemelor personale ale angajatilor.
Cultura organizatiei poate fi definita in functie de trei sensuri diferite:
- sensul etnologic, care scoate in evidenta modurile de viata distincte ale membrilor organizatiei, respectiv credintele si obiceiurile acestora;
- sensul intelectual, care considera cunostintele si experienta acumulata de membrii organizatiei drept punct de plecare in definirea culturii organizatiei;
- sensul psihologic, potrivit caruia cultura organizatiei ar include toate elementele psihice din organizatia respectiva, in oponenta cu elementele sale materiale. In acest sens, cultura organizatiei nu reprezinta altceva decat o constructie mentala.
Sunt diverse moduri de abordare a culturii organizationale; s-au formulat numeroase definitii termenului de cultura organizationala, fiecare dintre acestea evidentiind anumite elemente componente ale acestuia. Astfel, prin cultura organizationala se intelege:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politica Firmei Romtelecom SA in Domeniul Culturii Organizationale - Cale de Crestere a Performantelor Acesteia.doc