Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 8252
Mărime: 93.31KB (arhivat)
Publicat de: Florian Anghel
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mircea Voinea

Cuprins

  1. CAPITOLUL 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
  2. 1.1. Motivaţie, metode de cercetare
  3. 1.2. Elementele teoretice fundamentale privind salarizarea muncii
  4. 1.3.Aspecte fiscale privind contribuţiile şi impozitele datorate de angajat şi angajator
  5. CAPITOLUL 2. PREZENTAREA S.C. UMARO S.A.
  6. 2.1. Date de identificare
  7. 2.2. Obiectul de activitate
  8. 2.3. Structura organizatoricã a firmei
  9. 2.4. Misiunea şi obiectivele firmei
  10. 2.5. Personalul şi managerii
  11. 2.6. Piaţa şi comercializarea
  12. 2.7. Situaţia economico-financiară a firmei
  13. CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND DECONTĂRILE CU SALARIAŢII LA „S.C. UMARO.S.A.”
  14. CAPITOLUL 4. CONCLUZII
  15. BIBLIOGRAFIE
  16. ANEXE

Extras din proiect

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Motivaţie, metode de cercetare

Factorii care m-au determinat să aleg Societatea Comercială UMARO S.A. pentru realizarea studiului de practică au fost, pe de o parte locul important pe care această firma îl ocupă în industria din ROMAN, JUD. NEAMT şi chiar din România, ea fiind una dintre cele mai bine cotate societăţi la bursă, iar pe de altă parte disciplina şi faptul că SC UMARO S.A. este mai mult decât o colectivitate, este un sistem social integrat şi coordonat, bazat pe o reţea de relaţii înterdependente, în care rolul principal îl are comunicarea interumană.

Stagiul de practică s-a desfăşurat în condiţii foarte bune, fiind puse la dispoziţie diverse materiale şi persoane specializate care s-au ocupat de studenţi, neapărînd probleme deosebite.

Pentru analiza efectuată la această societate au fost utilizate metode moderne de lucru: chestionare, fise de lucru, simulare, exerciţii practice, studiu de caz.

Motivul alegerii metodologiei enunţate, este acela ca oferă o bună organizare a etapelor de efectuare a analizei, posibilitatea urmăririi facile a derularii activităţilor si o mai buna evaluare a modului de indeplinire a obiectivelor propuse de către firmă si de cuantificare a rezultatelor acestora in orice moment al efectuării analizei.

1.2. Elementele teoretice fundamentale privind salarizarea muncii

Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie. Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.

Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţare integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative.

Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii. În scopul promovării intereselor şi apărării drepturilor salariaţilor, confidenţialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor, în strictă legătură cu interesele acestora şi în relaţia lor directă cu angajatorul.

Salariul minim garantat

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară. Angajatorul este obligat să garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară.

Plata Salariului

Salariul se plăteşte în bani cel puţin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz. Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar, în cazul în care această modalitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil. Plata în natură a unei părţi din salariu este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.

Întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Salariul se plăteşte direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta. Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit. Statele de plată, precum şi celelalte documente justificative se păstrează şi se arhivează de către angajator în aceleaşi condiţii şi termene ca în cazul actelor contabile, conform legii.

1.3. Aspecte fiscale privind contribuţiile şi impozitele datorate de angajat şi angajator

Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public.

În sistemul public sunt asigurate, în condiţiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite în continuare asiguraţi

În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;

III. persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională sau alocaţie de sprijin, ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

IV. persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economie.

În sistemul public prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrăneţii, invalidităţii, accidentelor, bolii, maternităţii sau decesului, denumite în continuare riscuri asigurate. Prestaţiile de asigurări sociale se acordă sub formă de: pensii, indemnizaţii, ajutoare, alte tipuri de prestaţii prevăzute de lege, corelative cu obligaţiile privind plata contribuţiei de asigurări sociale.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale. Cotele de contribuţii de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Contribuţia individuală de asigurări sociale, datorată de asiguraţi, reprezintă 9.5% din salariul realizat lunar. Contribuţia de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferenţa faţă de contribuţia individuală de asigurări sociale, până la nivelul cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite prin legea anuală a bugetului de stat, în funcţie de condiţiile de muncă.

Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie:

a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă

b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie.

Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcţiei în care persoana respectivă este încadrată în ţară, inclusiv sporurile şi celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii. Baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale nu poate depăşi plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.

Sumele reprezentând prestaţii de asigurări sociale, care se plătesc de angajator asiguraţilor, potrivit prevederilor legii, în contul asigurărilor sociale, se reţin din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă. Angajatorul calculează şi virează lunar contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi.

Preview document

Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 1
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 2
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 3
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 4
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 5
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 6
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 7
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 8
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 9
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 10
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 11
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 12
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 13
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 14
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 15
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 16
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 17
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 18
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 19
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 20
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 21
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 22
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 23
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 24
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 25
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 26
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 27
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 28
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 29
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 30
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 31
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 32
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 33
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 34
Practică de cercetare-proiectare - studiu de caz - SC Umaro SA Roman - Pagina 35

Conținut arhivă zip

  • Practica de Cercetare-Proiectare - Studiu de Caz - SC Umaro SA Roman.doc

Alții au mai descărcat și

Aspecte practice privind auditul calității

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...

Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Sicomed - History and Development

WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...

Ai nevoie de altceva?