Pregatirea si Perfectionarea Pregatirii Functionarilor Publici

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Pregatirea si Perfectionarea Pregatirii Functionarilor Publici.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Stefan Burcea,Armenia Androniceanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Management

Cuprins

1.Tema lucrarii-prezentare generala 2
2.Prezentarea si explicarea opiniilor unor autori din literatura straina de specialitate referitor la tema aleasa 5
3.Identificarea si explicarea contributiilor si limitelor abordarilor prezentate 9
4.Prezentarea si explicarea opiniei studentului referitor la tema aleasa 19
5.Recomandari pentru dezvoltarea stiintei managementului public si practicii din institutiile publice din perspective problematicii analizate. 22
6.Bibliografie 25

Extras din document

1.Pregatirea si perfectionarea pregatirii functionarilor publici

“Cultura este importantă. Contextul contează. Mediul influenţează.(…)este reconfortant să ştim că oamenii sunt, cel puţin în parte, motivul pentru care organizaţiile se schimbă.”Nicolas Henry

Administraţia publică se prezintă într-o multitudine de concepte şi teorii menite să o definească şi să o explice. Dinamica vieţii sociale determină o schimbare şi o modelare a tuturor structurilor, instituţiilor, organismelor care compun şi fac ca administraţia publică să funcţioneze. Timpul prezent demonstrează că teoria şi practica administraţiei publice sunt într-o perpetuă şi radicală schimbare sub influenţa unor factori contextuali extrem de diferiţi: factori istorici, politici, geografici, culturali, economici. Înţelegerea tuturor mecanismelor de funcţionare a acesteia reclamă înainte de toate cunoaşterea sensurilor atribuite.

Pregătirea profesională teoretică şi practică a personalului din administraţia publică devine cu atât mai importantă cu cât caracterul specializat şi complex al activităţii administrative trebuie înţeles, având în vedere transformările majore prin care trece administraţia publică ca efect direct la schimbările mediului în care se desfăşoară.

Modul în care personalul din administraţia publică se vede pe sine, şi domeniul său de acţiune într-o democraţie sunt teme de reflecţie pentru cercetători şi câmp de manifestare pentru puterea birocratică (reprezentată de funcţionarii publici care, în virtutea reglementărilor legale şi a competenţelor conferite prin lege, deţin o parte a puterii de stat). Eficacitatea sistemului administrativ este determinată în mare măsură de profesionalizarea funcţiei publice, unul dintre obiectivele declarate ale procesului de reformă administrativă din ţara noastră. Pregătirea profesională a funcţionarilor publici se reflectă în calitatea serviciilor publice oferite. Nici o funcţie publică nu poate fi ocupată decât de un funcţionar public pregătit să desfăşoare muncă de o anumită complexitate. Pregătirea educaţională desăvârşită în instituţiile de învăţământ se completează în procesul muncii prin participarea activă a funcţionarului public la formarea şi perfecţionarea sa.

Nu de puţine ori sistemului administrativ român i s-au adus critici referitoare la calitatea prestaţiilor funcţionarilor publici, indiferent de funcţia ocupată, fie una de conducere/managerială, fie una de execuţie. Şi aceasta deoarece, în administraţia publică românească persistă încă mentalităţi care exclud calitatea în favoarea cantităţii. În acest sens, au fost avute în vedere schimbări structurale şi organizaţionale care să susţină profesionalizarea funcţiei publice prin accesul la ocuparea unei funcţii publice pe criterii de competenţă, astfel încât actul administrativ să fie unul eficient. Gestionarea coerentă şi corectă a carierei funcţionarilor publici prin salarizare corespunzătoare, stimularea şi asigurarea unor condiţii normale de lucru, în scopul respectării principiilor stabilităţii şi continuităţii în muncă, au devenit puncte de reper în activitatea administraţiei publice, care a înţeles să construiască o serie de instituţii care să coordoneze, susţină şi controleze realizarea acestor deziderate.

În administraţia statului nu există funcţii publice care să nu solicite nici un fel de pregătire profesională şi/sau în domeniul managementului.

Competenţa profesională şi cea în domeniul managementului public sunt absolut necesare pentru obţinerea eficienţei la nivelul sistemului administrativ prin previzionarea corespunzătoare a evoluţiilor viitoare, organizarea activităţii, gestionarea resurselor, motivarea angajaţilor şi controlul modului de desfăşurare a proceselor.

„Valoarea unui sistem administrativ constă nu atât în mijloacele materiale şi financiare de care dispune, cât mai ales în potenţialul său uman” . Având în vedere că, în mare măsură, realizarea deciziilor politice, progresul economico-social general depind de funcţionalitatea sistemului administrativ (conceput ca un ansamblu de structuri, organisme şi reglementări), este explicabilă atenţia deosebită care trebuie acordată pregătirii profesionale a personalului din administraţia publică şi urmăririi carierei lor individuale şi organizaţionale.

Începutul anului 2007 a însemnat pentru România concretizarea eforturilor depuse în vederea integrării în Uniunea Europeană. Deloc uşor, anevoios, cu urcuşuri şi coborâşuri, procesul integrării europene a constituit temă de dezbatere pentru întreaga societate românească. Statul şi autorităţile sale au fost supuse unui îndelungat proces de prefacere şi transformare pentru a putea răspunde noului context socio-politic ce s-a prefigurat încă din anul 1952. Un rol important i-a revenit puterii executive a statului român, care a stabilit politici şi strategii guvernamentale care să răspundă exigenţelor Uniunii. În acest context, administraţia publică se constituie ca structură fundamentală prin intermediul căreia se duc la îndeplinire misiunile şi obiectivele puterii de stat.

Contextul european actual a impus luarea unor decizii strategice pentru eficientizarea, raţionalizarea şi îmbunătăţirea performanţelor în activitatea de administraţie publică. Reforma administraţiei publice în România presupune o reevaluare a structurilor sale interne, dar, mai ales, a resursei umane implicate în desfăşurarea activităţii. Schimbările structurale şi funcţionale işi găsesc finalitatea practică doar dacă sunt corelate cu diversitatea factorului uman, în sensul îmbunătăţirii şi profesionalizării acestuia. Specializarea şi profesionalizarea reprezintă obiective strategice ale reformei administrative din ţara noastră. Crearea unui corp al funcţionarilor publici care să demitizeze imaginea tradiţională a administraţiei publice, de simplu executant al deciziilor politice şi să o transforme într-o administraţie nouă, care fundamentează politici publice, a devenit un imperativ.

Activitatile de pregatire si perfectionare a pregatirii functionarilor publici constau in desfasurarea unui proces coerent si continuu de programe pentru insusirea si/sau dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor functionarilor publici.Prin intermediul programelor de pregatire integrate in strategii si politici globale bine fundamentate in institutii si autoritati publice se pot remodela si adapta pregatirea si comportamentul functionarilor publici de conducere si de executie pentru a determina si implementa schimbarile absolut necesare procesului reformei in sectorul public.

Dreptul la pregatirea si perfectionarea pregatirii profesionale a functionarilor publici este prevazut in articolul 32 din Constitutia Romaniei sub denumirea de “dreptul la invatatura”,precum si in articolul 23 al legii nr.161/19.04.2003 care stipuleaza ca functionarii publici au dreptul de a-si perfectiona in mod continuu pregatirea profesionala.

Asa cum se cunoaste,pentru ocuparea functiilor publice,persoanele ce se prezinta la concurs trebuie sa indeplineasca,printre alte conditii cerute,si pe aceea a studiilor potrivit nomenclatoarelor de functii.

Cu toate ca la ocuparea postului,functionarul public are studiile necesare,el are dreptul,iar institutia publica are obligatia sa-l sprijine in a beneficia de conditiile create in societatea noastra pentru ridicarea necontenita a nivelului pregatirii profesionale si a nivelului de cultura generala,in raport cu cerintele progresului tehnico-stiintific,economico-social si cultural.

Pentru aceasta ,functionarii publici au dreptul sa urmeze forme ale invatamantului superior,universitar sau postuniversitar sis a beneficieze de concedii platite sau fara plata pentru cursuri de perfectionare sau programe de specializare in tara si in strainatate.

In doctrina franceza,problema perfectionarii profesionale este exprimata prin sintagma”formare profesionala” si se considera ca aceasta formare nu este o etapa,ci un process care se desfasoara pe toata perioada carierei functionarului public,permitand acestuia sa faca fata atributiilor curente ale functiei publice,sa se adapteze exigentelor functiei in raport cu evolutia noilor si multiplelor sarcini si,totodata,sa poata promova in functii superioare.

Nord-americanii,ca si francezii,sunt categorici in a solicita celor care doresc sa ocupe posturi(functii) in administratia centrala(de la cele obisnuite la cele importante) sa fie absolventi ai unor scoli cu profilul “administratie” .

In Romania,dupa 1989 au continuat sa functioneze licee de drept economic si administrative care pregatesc functionarii cu studii medii pentru administratia publica sa s-au infiintat facultati cu profilul “Stiinte administrative” sau “Administratie Publica”,precum si colegii de administratie publica.

Fisiere in arhiva (1):

  • Pregatirea si Perfectionarea Pregatirii Functionarilor Publici.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT-ADMINISTRATIE PUBLICA