Procesul de îndeplinire a sarcinilor ce le revin elevilor de serviciu pe scoală din învățământul gimnazial

Scurtă prezentare a contextului

În condiţiile unui mediu care este într-o continuă schimbare, sistemul de învăţământ rezistă faţă de managementul calităţii totale şi poate fi depăşit dacă se doreşte crearea reală a unei schimbări şi îmbunătăţirea calităţii.

Odată ce se propune „îmbunătăţirea continuă”, este evident că nu avem de-a face cu un proiect (cu un început şi un final clar) ci doar cu o abordare strategică pe termen lung.

Etapele implicării unei organizaţii în managementul calităţii totale încep cu interesul întregii organizaţii către calitate definită ca fiind „satisfacţia cerinţelor clienţilor” (Nicholson, 1995, p. 568).

Definiţia „tip” a M.C.T. este, de astfel „o filosofie de management care urmăreşte satisfacţia continuă a clienţilor prin îmbunătăţirea continuă a tuturor proceselor organizaţionale” (Robbins, 2001, p.15).

Bineînţeles că există o părere larg răspândită despre calitate şi satisfacţia clienţilor cum că, într-adevăr ar fi rezultate importante, dar că acestea se regăsesc, printre altele, uneori chiar mai importante.

Totuşi, suporterii M.C.T. consideră calitatea ca fiind cel mai important rezultat, cu defecte dramatice asupra productivităţii, descreşterea costurilor şi creşterea randamentului în nişa de piaţă.

Dincolo de efectul central asupra scăderii defectelor şi micşorarea erorilor din ciclurile de producţie, pentru creşterea satisfacţiilor clienţilor, M.C.T. a condus la un efect important asupra culturii organizaţionale, orientând întreaga organizaţie către cultura îmbunătăţirii continue. Fiecare membru al organizaţiei are datoria să participe la eforul colectiv comun de îmbunătăţire a calităţii şi de a satisface nevoile clienţilor.

Acest lucru necesită un leadership puternic cu o orientare sistematică de sus în jos. Axarea pe îmbunătăţire presupune, însă, renunţarea la o privire clinică, astfel problemele sunt descrise ca fiind generate de sistem şi nu de persoane. Oricine ar fi implicat ar putea să contribuie, de la nivelul său şi cu abilităţile sale, la a identifica zone de îmbunătăţire.

M.C.T. porneşte şi este susţinut de sus în jos şi implică, aşadar, procese de planificare şi coordonare majore, comprehensive, totale.

Cum procesele de îmbunătăţire, înnoire, inovare au adesea la bază folosirea grupurilor şi echipelor şi echipelor datorită eficienţei metodelor de grup de stimulare a creativităţii, în M.C.T. se subliniază importanţa echipelor şi, în special, a cercurilor de calitate şi a designului posturilor (Nicholson, 1995).

Astfel, proiectul nostru, denumit „Procesul de îndeplinire a sarcinilor ce le revin elevilor responsabili cu serviciul pe şcoală din învăţământul gimnazial” se încadrează în managementul calităţii totale.

Serviciul pe şcoală ar trebui să fie o experienţă educativă, deoarece, prin acest procedeu, elevii devin implicaţi în problemele şcolii şi devin responsabili odată cu îndeplinirea sarcinilor date.

Participarea elevilor în cadrul serviciului pe şcoală s-a realizat, în unitatea noastră şcolară încă din anul 1991 şi s-a recurs la acest lucru pentru a asigura buna desfăşurare a actului instructiv-educativ şi pentru a-l educa pe elev în ideea conştientizării dificultăţilor apărute într-o organizaţie de tip educativ.

Datorită sistemului defectuos şi a cheltuielilor survenite, înlocuirea elevilor de serviciu cu un membru al serviciului de pază şi protecţie nu este un obiectiv realizabil.

Din cauza comunicării deficitare şi a comportamentului necorespunzător al elevilor, serviciul pe şcoală a devenit în prezent o provocare pentru toţi participanţii direcţi şi indirecţi implicaţi în procesul instructiv-educativ.