Proiect comportament organizațional - The pursuit of happiness

Filmul a apărut în 2006, este un film biografic având ca regizor pe Gabbriele Mucino, bazându-se pe un caz real.

Tema: Oricât de greu ar fi să-ţi urmezi visul, trebuie să ai puterea să treci peste toate momentele de deznădejde, iar eforturile şi credinţa îţi vor fi răsplătite… Acesta este mesajul filmului, care urmăreşte povestea lui Chris Gardner, un agent de vânzări extrem de inteligent şi talentat, dar căruia i se refuza şansa vieţii.

Titlu filmului este scris intenţionat greşit. (Happyness în loc de Happiness)

Autorul cărţii pe care se bazează filmul s-a inspirat dintr-un eseu al lui Lennel Haynes scris în 1776 care susţinea ideea că “negrii sunt egali cu albii”. Având alte reguli de ortografie "happiness" se scria "happyness".

Filmul dramatizează experienţa legată de muncă a lui Chris Gardner.

“ În filmul în căutarea fericirii, Chris Gardner (Will Smith) este un familist care încearcă din răsputeri să supravieţuiască. În ciuda bravelor sale încercări de a-şi menţine familia pe linia de plutire, mama (Thandie Newton) fiului său în vârstă de cinci ani, Christopher (Jaden Christopher Syre Smith) cedează nervos sub presiunea constantă a lipsurilor financiare. Nemaifiind capabilă să le facă faţă, decide cu jumătate de inimă să plece.

Chris, devenit acum singurul părinte, continua cu încăpăţânare să caute o slujbă mai bine plătită folosindu-se de toate trucurile de marketing pe care le cunoaşte. Este acceptat ca stagiar la o prestigioasă firma de agenţi de bursă şi, deşi nu este plătit, lucrează totuşi în speranţa ca la sfârşitul stagiului va obţine o slujbă şi va avea parte de un viitor promiţător. Rămaşi fără nici un fel de protecţie financiară, Chris şi fiul său sunt în curând daţi afară din apartament şi obligaţi să doarmă în centre pentru cei fără adăpost, în staţii de autobuz, toalete sau oriunde pot găsi un refugiu în timpul nopţii.

- În ciuda necazurilor sale, Chris continua să se achite de datoria sa de tată iubitor şi grijuliu, folosind afecţiunea şi încrederea pe care fiul sau o are în el ca un stimulent pentru a depăşi obstacolele cu care se confruntă.”

Teoria aşteptărilor a lui Vroom arată că “motivaţia muncii este determinată de convingerile individului cu privire la relaţiile dintre efort - performanţă şi performanţă – rezultate (recompense) şi de dorinţa de a obţine anumite rezultate care este asociată cu diferite niveluri de performanţă. Vroom demonstrează că motivaţia este un produs de trei factori în care dacă unul singur este aproape nul, motivaţia va fi drastic redusă.”

Teoria aşteptărilor se identifica în film se identifica în film prin drumul pe care îl parcurge Chris Gardner pentru împlinirea visului. Aşteptările lui Chris se împart în două planuri: un plan al familiei şi unul al carierei. Având un trecut marcat de lipsa paterna până la vârsta de 28 ani, Gardner îşi propune că indiferent de situaţia financiară să nu se despartă de fiul sau Christopher. Astfel se luptă şi câştigă custodia fiului său, după ce soţia, respectiv mama i-a părăsit. În paralele Chris investeşte toate economiile familiei în dispozitive care scanează densitatea oaselor şi care la momentul respectiv nu au căutare. Treptat îşi pierde casa, conturile la bancă, respectiv cardurile de credit. Forţat să trăiască pe strada împreună cu fiul sau Christopher, Gardner îşi căuta cu disperare un loc stabil de muncă. Aşteptările sale încep să se materializeze în momentul în care este acceptat ca intern la o firmă de brokeraj. Deşi nu are siguranţa angajării se lupta să fie cel mai bun şi ajunge în final să fie angajat .

La fel ca şi teoria aşteptărilor a lui Vroom, în film se regăseşte deasemenea şi teoria echitaţii a lui Adams care susţine că în general oamenii preferă o condiţie de echitate, adică de a avea sentimentul de a fi tratată într-o manieră justă şi imparţială prin raport cu alţii în relativa lor cu organizaţia. Această teorie se bazează pe raportul de intrări şi ieşiri în mediul de muncă.

Teoria echitaţii baza pe raportul intrării este evidenţiata în film din momentul în care lui Chris i s-a acordat şansa de a lucra ca agent de bursă. Chris vede în agenţii de bursă adevărata fericire şi de aceea face tot felul de sacrificii prin maniera în care este tratat imparţial în raport cu ceilalţi angajaţi, este trimis mereu de către şef să îi presteze unele servicii de ex: să îi aducă cafeaua, să îi cumpere gogoşi, să îi parcheze maşina.Toate acestea au fost duse de multe ori la extrem pentru a ajunge la fericirea mult dorită .

Datorită contribuţiei lui Chris în organizaţie, cum ar fi: loialitatea, creativitatea şi randamentul au dus la recompensarea acestuia de către companie în schimbul contribuţiei sale prin progresul în carieră, i s-a acordat şansa de a lucra pentru firmă de brokeraj ca agent de bursa, lucrul care evidenţiază în film teoria echitaţii bazată pe raportul ieşirii.

Percepţia are un impact enorm asupra comportamentului organizaţional. Percepţia este procesul prin care oamenii selectează, organizează, interpretează, regăsesc şi răspund la informaţia din jurul lor. În filmul The pursuit of happiness întâlnim distorsiuni perceptuale printre care cele mai evidenţiate sunt stereotipurile care ascund diferenţele individuale şi pot împiedica managerii să vadă oamenii ca individualităţi şi să evalueze exact nevoile, preferinţele şi abilităţile acestora.

Momentul în care Chris se duce îmbrăcat ca un zugrav, murdar de var la o companie cu standarde foarte ridicate, este un exemplu clar de stereotip, însă cu nişte glumiţe care doar în filme au succes, convinge şefii şi trece de interviu.

Directorul este un element de stereotip; Întotdeauna ”boss-ul” e cel bătrân şi înţelept urmat îndeaproape de staff-ul sau care este format din oameni mai tineri decât el.

Personalitatea reprezintă profilul general sau combinaţia de caracteristici care cuprind natura unică a unei persoane şi care influenţează modul în care acea persoană reacţionează şi interacţionează cu alţii. Pornind de la premisa că personajul lui Chris este unul puternic, personalitatea fictivă faţă de ceilalţi actori este remarcată în scenele în care Chris îl minte pe dl. Twistle că merge în aceeaşi direcţie cu el cu taxiul, doar pentru a-l convinge să i se acorde un post la firma Dean Witter; la fel se întâmplă şi în două alte scene în care Chris nu are unde să locuiască şi minte directorul că este ori într-o delegaţie de afaceri ori că merge la rudele sale din alt oraş.