Proiect de finanțare europeană - realizarea sistemului centralizat de apă în Comuna Cicârlău, Județul Maramureș

Introducerea şi motivaţia temei

Prezentul proiect prezintă ce este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), ce cuprinde acesta, unde se încadrează el, date despre Măsura 3.2.2 aferentă proiectului întocmit şi proiectul propriu-zis care constă în “Înfiinţarea unei reţele publice în zona rurală”.

La 1 ianuarie 2007 România a devenit membră UE, odată cu obţinerea acestui statut, ea beneficiază şi de o serie de fonduri structurale (europene) cu caracter nerambursabil, acordate pentru diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi măsuri eligibile pentru a primi astfel de finanţări.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală face parte din fondurile structurale alături de cele 3 instrumente financiare cunoscute ca fonduri structurale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), cele 2 acţiuni complementare: Fondul European pentru Agricultură şi Dezvolare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), Cadrul Strategic National de Referinţă (CSNR) şi Programele Operaţionale şi Axele Prioritare ale acestora.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este alcătuit din fonduri destinate realizării investiţiilor în ferme, unităţi de procesare şi prelucrare produse agroalimentare, investiţii în activităţi nonagricole, turism şi înfiinţarea de microîntreprinderi.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală cuprinde 4 axe:

-Axa 1 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier

-Axa 2 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural

-Axa 3 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

-Axa 4 Axa LEADER

Fiecare din cele 4 axe includ informaţii despre tipurile de proiecte care vor fi finanţate condiţiile de finanţare şi categoriile de beneficiari.

Măsura 3.2.2 “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” este măsura aferentă proiectului practic realizat care cuprinde date despre obiectivele programului, solicitanţii eligibili, activităţile eligibile, documentele necesare întocmirii cererii de finanţare etc.

Proiectul practic „Înfiinţarea unei reţele publice de apă în satul Cicârlău, judeţul Maramureş” prezintă în special necesitatea realizării unui astfel de proiect, beneficiile aduse de acesta, durata de realizare precum şi activităţile necesare înfiinţării. Se estimează un interval de 15 luni pentru realizarea proiectului, acesta cuprinzând construcţia rezervorului, sapăturile necesare, realizarea reţelei de distribuţie, racordarea locuitorilor la reţea, precum şi verificarea sistemului de alimentare şi monitorizarea continuă a acestuia şi a calităţii apei.

Odată cu realizarea acestui proiect se estimează o creştere a nivelului de trai al populaţiei, a confortului, o atragere sporită a investitorilor, reducerea discrepanţelor dintre zonele judeţului, precum şi o monitorizare permanentă a calităţii apei astfel încât să se evite orice poluare a acesteia cu diferite substanţe toxice care ar putea duce la apariţia unor boli în rândul localnicilor.

Lucrarea realizată prezintă pe scurt una dintre oportunităţile care decurg din integrarea României în Uniunea Europeană, oportunitate ce nu trebuie a fi ratată, ci profitat la maximum de ea.

Motivul pentru care am ales această temă în primul rând datorită faptului că locuiesc la sat şi ştiu cât de mari sunt diferenţele în ceea ce priveşte nivelul de trai şi de confort dintre sat şi oraş. Acest proiect care cuprinde înfiinţarea unei reţele publice de apă, iar personal consider că este necesară realizarea unui asemenea proiect nu numai în localitatea mea ci în toate satele deoarece contribuie la creşterea nivelului de trai al populaţiei şi a confortului. Totodată prin realizarea acestui proiect se monitorizează mai bine şi mai eficient calitatea apei astfel încât să se evite o îmbolnăvire a populaţiei datorită contaminării apei cu diferite substanţe.

Menţionez că la momentul actual principala ocupaţie a populaţiei a locuitorilor este agricultura de subzistenţă, iar o mică parte din aceştia lucrează în municipiul Baia-Mare. Agenţii economici de pe raza comunei sunt puţini şi în general activitatea acestora se axează pe comerţ şi servicii.

Prin implementarea acestui proiect se estimează o scădere a migraţiei datorită creării de noi locuri de muncă în zonă. Satul Cicârlău se află la doar 15 km de municipiul Baia-Mare, iar realizarea proiectului ar diminua discrepanţele care există la ora actuală între zonele urvane şi rurale ale judeţului.

Realizarea proiectului ar atrage investitori în zonă, prin amplasament dar şi prin facilităţile create. Proiectul poate genera dezvoltarea sectoarelor agricole, economice, cultural-educative, turismul şi serviciile contribuind în acest fel la creşterea veniturilor proprii ale populaţiei şi implicit a nivelului de trai.

Prin realizarea lucrărilor propuse se vor asigura condiţii mai bune pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi diversificarea acestuia, potenţialii investitori putând beneficia de avantajele create de îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi gospodărire a apelor.

Consider că dacă tot avem la dispoziţie aceste fonduri nerambursabile, ar trebui sa beneficiem de ele, să elaborăm proiecte care să contribuie atât la o diminuare a discrepanţelor nu numai dintre sat şi oraş ci şi dintre ţări, la creşterea nivelului de trai, la o îmbunătăţirea a turismului, serviciilor şi a economiei în general, astfel încât România să devină o ţară mult mai dezvoltată, să atragă cât mai mulţi investitori, de pe urma acestora beneficiind în special populaţia prin crearea unor locuri de muncă.

CAPITOLUL I

NECESITĂŢILE SPECIFICE DEZVOLTĂRII RURALE ÎN ROMÂNIA

1.1 CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC GENERAL DIN ZONA RURALĂ

România se bucură de un potenţial de dezvoltare important, însă nefolosit. Cu o

suprafaţă totală de 238.000 km² şi o populaţie de peste 21 milioane de locuitori, România, este ca mărime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, după Polonia. Ea reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia

acesteia. Investiţiile şi competitivitatea din România constituie încă elemente care

trebuie îmbunătăţite, pentru a se reuşi o accelerare a creşterii economice şi asigurarea

unei convergenţe a veniturilor cu cele din UE. În anul 2005, România deţinea mai puţin de 1% din PIB-ul Comunităţii Europene, înregistrând o creştere rapidă a

PIB-ului pe cap de locuitor, dar rămânând la 34% din media Uniunii celor 25

potrivit INS. Aceste discrepanţe sunt în curs de diminuare, în urma integrării în Uniunea Europeană. Economia românească se dezvoltă într-un ritm rapid, comparativ cu economia din UE, iar nivelul PIB începe să crească. După înregistrarea unui declin important, către sfârşitul anilor 1990, economia românească şi-a reluat creşterea începând cu anul 2000 şi a înregistrat o rată anuală medie de creştere de 5%. Vârful acestei evoluţii a fost atins în 2004, înregistrând o rată de creştere a PIB de 8,5% faţă de anul anterior.

Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital. Conform definiţiei din legislaţia naţională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 45,1% din populaţie (la 1 iulie 2005, conform indicatorilor Institutului Naţional de Statistică), şi anume 9,7 milioane de locuitori. Densitatea medie a populaţiei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor la circa 45,1 locuitori/km².