Provocări în strategia generală de distribuție a mărfurilor în logistica urbană

Abstract

Pentru cele mai multe companii din Uniunea Europeana, problema de baza este sa garanteze o miscare lina a bunurilor catre clienți la momentul potrivit. Producția și comerțul sunt din ce în ce mai individualizate, odată cu creșterea volumului de mărfuri livrate pe loturi mai mici și cerințe ale clienților, care sunt în prezent din ce în ce mai exigente. În plus, multe municipalități au introdus noi reglementări în ceea ce privește logistica verde și inteligentă care, individual pentru un oraș, au devenit un factor care influențează transportul în general. Prin urmare, companiile de logistică testează diferite soluții și idei inovatoare spre îmbunătățirea eficienței transportului, a lanțului de aprovizionare și a distribuției. Scopul acestei lucrări este de a analiza noi soluții pentru distribuția orașului testate sau implementate de principalii operatori de logistică din UE pe baza conceptului de transport inteligent de marfă referitor la problema traficului urban și a zonelor cu emisii zero. Recent, un mare accent în zona logistică este pus pe distribuția lină a mărfurilor, dinamică și flexibilă capacitatea de a reacționa la mediul concurențial actual de pe piață și ajustarea sarcinilor privind satisfacția clienților.

Deseori succesul unei companii de logistică se bazează pe o imagine bună a companiei definită de percepția clienților (Skowronek, 2003, Krawczyk, 2000, Ławicki, 2005, Wojciechowski, 2011, Chaberek și Karwacka, 2009, Romanowska & Trocki, 2004). Aceasta include o abordare elastică a clientului prin oferirea unei oferte bogate în servicii și servicii profesionale, suplimentare mult mai complexe pentru a menține clientul mulțumit. În practică, provocările pe care le pune piața companiilor logistice se pot dovedi a fi prea dificil de întreprins. De aici și literatura despre subiectul distinge activitatea companiilor de logistică de operatorii logistici profesioniști. Primele se ocupă în principal cu furnizarea de servicii logistice simple, în timp ce acestea din urmă combină servicii de transport, expediere sau depozitare cu un serviciu expert bazat pe cunoștințe și experiență, iar munca lor este cu siguranță complexă și direcționată uniform cele mai sofisticate așteptări ale destinatarilor (Płaczek, 2014, Sasikumar & Noorul Haq, 2010, Peng, 2012).

În afară de sarcinile de servicii elementare tipice afacerilor logistice, aceste entități trebuie să ia în considerare și ele factorii de mediu și politici urbane care determină acțiunile lor pe piețe. Acest lucru necesită nu numai întâlnire așteptările clienților și adaptarea operațiunilor logistice la cerințele pieței, dar, de asemenea, sunt luate în considerare cerințele de protecție a mediului și dezvoltarea orașului în cadrul managementului lanțului de aprovizionare (Malara, 2006, Kot, 2018). Conceptele de organizare a orașului sau management general în zilele noastre includ un mare accent pe prevenirea riscurilor de mediu, cum ar fi congestii excesive și o cantitate mare de emisii de CO2, reducerea zgomotului dăunător și a supraaglomerării. Este incontestabila existența pericolelor pentru sănătate și viață a locuitorilor orașelor, în special în marile aglomerări rezultate din poluarea uriașă a aerului și apei ca urmare a operarea diferitelor tipuri de întreprinderi, inclusiv a întreprinderilor de logistică. Ultimul ar trebui să ia în considerare schimbarea orientarii companiei către conceptul de lanț de aprovizionare verde (Beamon, 1999, Buła, 2010, Brdulak, 2012). Peste ani, dezvoltarea intensivă a transportului a provocat creșterea emisiilor de gaze de eșapament și a blocajelor în cadrul zonelor aglomerate. Este o problemă reală a municipalităților majoritare care în prezent trebuie să se concentreze asupra dezvoltării a noilor concepte de combatere a poluării aerului și a apei și a noilor strategii de gestionare a orașelor în beneficiul locuitorilot. Politica contemporană a orașelor prevalează asupra reducerii emisiilor de gaze de eșapament prin blocarea intrării camionetelor grele în centrele orașelor, construind zone pietonale și piețe verzi, precum și zonele fără mașini. Aceste conceptele trebuie să servească în primul rând pentru a reduce congestia și pentru a îmbunătăți fluxul de trafic, reducerea zgomotului și creșterea siguranței locuitorilor (Chleba & Saniuk, 2016, Szołtysek & Otręba, 2016). Și astfel, noua provocare pentru logistică operatorii trebuie să reconcilieze problemele legate de sprijinul logistic pentru partenerii de afaceri și politica municipală autoritățile de aglomerare care limitează accesul la punctele de mijloc ale orașului din cauza poluării grave a mediului, a zgomotului și a smogului cauzate de traficul excesiv. Strategiile și soluțiile ar trebui abordate în special pentru rezolvarea problemelor care apar în general în nucleele urbane foarte dense (Rodrigue, Comtois, Slack, 2009).