Raport de practică de management-marketing pentru firma SC Texno-Ex SRL

CAPITOLUL l

Contextul economico-social de abordare a problematicii specifice firmei

Conturarea şi extinderea noului cadru economic intern de desfăşurare a activităţilor de producţie şi comercializare, conform principiilor economiei de piaţă, presupune luarea în considerare a tuturor elementelor care impun schimbari în modul de organizare şi funcţionare al agenţilor economici. O componentă majoră a trecerii la economia de piaţă, descentralizată o constituie privatizarea.

Scopul economic al privatizării îl constituie rentabilizarea sau creşterea rentabilităţii activităţilor economice. Scopul politic al privatizării îl reprezintă asigurarea fundamentului economic, absolut necesar democratizării vieţii politice.

Scopul social al privatizării trebuie să fie asigurarea, la un nivel superior, a produselor şi serviciilor de care are nevoie fiecare individ şi societatea în ansamblul său. Referitor la scopurile menţionate ale privatizării, trebuie avut în vedere faptul că, între acestea, există anumite elemente contradictorii.

Astfel, rentabilizarea societăţilor comerciale, a economiei româneşti, duce, într-o primă etapă, la înrăutăţirea relativă sau chiar absolută a situaţiei economice a unei părţi apreciabile a populaţiei, ca urmare a restrîngerii numărului locurilor de muncă, în anumite societăţi comerciale sau sectoare de activitate şi a inflaţiei, generată de liberalizarea preţurilor şi de politica salarială utilizată în sectoarele privatizate.

Motivaţia infiinţării, organizării şi funţionării unei intreprinderi este dată de cererea de produse şi servicii care se manifestă pe piaţă; aceasta ii determină atât profilul cât şi condiţiile in care urmează a acţiona. Funcţionalitatea acesteia impune insă asigurarea (alături de alţi factori de producţie) a resurselor materiale si tehnice necesare in concordanţă cu volumul de activitate definită in raport cu cererile de consum care se manifestă pe piaţă din aval.

Punerea in mişcare a intregului angrenaj specific unei firme presupune declanşarea sistemului general de relaţii dintre funcţiunile principale ale acesteia, cu deosebire pe fluxurile de comandare-contractare a bazei materiale tehnice (a funcţiunii comerciale), de asigurare a resurselor financiare şi umane.

Resursele materiale, energetice, financiare etc., se asigură din mediul exterior intreprinderii, printr-o acţiune corelată şi adaptată caracteristicilor acestuia şi mutaţiilor pe care le inregistrează de la o etapă la alta. Rezultatele activităţii firmelor se valorifică in cadrul aceluiaşi mediu extern in funcţie de evoluţia mărimii şi structurii cererii de consum, de elementele caracteristice sistemului concurenţial în care acţionează (care le pot avantaja sau dezavantaja în anumite etape ale procesului de dezvoltare). De aici rezultă dependenţa fiecărei intreprinderi de mediul economico-social – intern si internaţional – care este de mare complexitate, ridicând probleme deosebite pentru desfăşurarea activităţilor de producţie şi comercializare, social - culturale etc. Natura acestui context îşi pune amprenta într-o formă accentuată asupra asigurarii bazei materiale şi tehnice care prin nivel şi structură să permită desfăşurarea cu eficienţă a activitaţilor menţionate în interesul societăţii.

În acţiunea lor agenţii economici trebuie să aibă în vedere contextul economic intern şi internaţional de abordare a problemelor specifice proceselor de vânzare – cumpărare, a celor de aprovizionare materială şi de desfacere a producţiei. Astfel procesul aprovizionării materiale şi cu echipamente tehnice devine mai complex mai dificil, iar desfăşurarea lui nu se poate asigura fără a lua în calcul efortul pe care îl antrenează, aceasta dacă avem în vedere obiectivul oricărui agent de a obţine profit maxim din activitatea pe care o desfasoară. Atingerea acestui obiectiv presupune ca, încă din faza de aprovizionare materială şi cu echipamente să fie acţionate toate modalităţile care permit obţinerea lui. Încă din acestă fază,