Raport de practică - Spitalul Clinic de Recuperre Iași

INTRODUCERE

„Conducerea: arta de a determina pe altul

să facă ce dorești tu, dar din proprie inițiativă.”

- Dwight D. Eisenhover -

Proiectul de față are la bază analiza în practică a activității Spitalului Clinic de Recuperare Iași, dar și a modului de organizare și conducere a acestuia.

Indiferent de concepția generală, modul de gândire și metodele folosite, managerul trebuie să țină seama de unele exigențe care sa asigure obținerea unor succese manageriale ridicate și durabile. Dintre acestea mai semnificative sunt următoarele:

- ridicarea nivelului profesional și al competenței și crearea pe această cale a unui cadru propice pentru formarea și cultivarea elitelor, din rândul cărora să se recruteze și promoveze viitorii manageri performeri;

- asigurarea stabilității forței de muncă și cointeresarea materială și morală a personalului, ca modalități de dezvoltare a interesului salariaților de a participa la procesul de creștere a performanței;

- menținerea și dezvoltarea unui climat de colaborare între managerul general, echipa managerială și salariați, a unei atmosfere participative la performanță;

- așezarea succesului managerial în condițiile progresului științific, tehnic și economic, dinamic, capabil să încurajeze creativitatea, inovația, schimbarea și pe această cale și performanța managerială.

Privită din punct de vedere al exigențelor expuse mai sus, performanța reprezintă diferența dintre însușirile existente în starea inițială și în cea finală. Trebuie avut în vedere că performanța apare ca mijloc în toate procesele de creștere a valorii, cel mai important criteriu în realizarea acesteia constând în productivitatea grupului de angajați subordonați managerului. Consider că managerii pot influența direct productivitatea muncii indivizilor și grupurilor pe care ie supraveghează și pot ajuta la integrarea acestor contribuții în vederea creșterii performanței.

Spitalele au trecut de la o perioadă de glorie la o perioadă de criză:

- organizațională (activtatea medicală organizată pe secții; normarea pe pat);

- economică (creșterea costurilor serviciilor medicale; adresabilitatea crescută: comportamentul populației, ineficiența serviciilor ambulatorii, neconcordanța ofertei publice de servicii spitalicești și nevoia normativă);

- culturală - etică (schimbarea atitudinii pacienților);

- de încredere a societății și de respect față de medici și de sistemul de îngrijiri.

Criza organizațională și relațională a spitalelor este exprimată prin:

- Insatisfacția populației

- Condițiile inadecvate pentru îngrijiri de calitate

- Structuri inadecvate

- Modul de organizare tradițional, fragmentat vs. necesitatea unei flexibilități și capacități rapide de adaptare la preluarea multidisciplinară a pacientului, determinată de:

- Ințensificarea și diversificarea acitivității

- Creșterea complexității actului medical

- Divizarea abordării diagnostice și terapeutice

- Dependența reciprocă dintre diferiți actori

- Imperativele economice.

1. PREZENTAREA GENERALĂ A ORAGINZAȚIEI ȘI ÎNCADRAREA ACESTEIA ÎN SECTORUL DE ACTIVITATE

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SPITALULUI CLINIC DE RECUPERARE IAȘI:

Spitalul Clinic de Recuperare Iași este un spital clinic cu secții universitare definite în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează: „Spitalul clinic este spitalul care are în competență secții clinice universitare care asigură asistență medicală, desfășoară activitate de învățământ, cercetare științifică - medicală și de educație continuă”, având relații contractuale cu o instituție de învățământ medical superior acreditată și anume, UMF Iași.

Spitalul are personalitate juridică, acreditat CONAS din anul 2014, clasificat II M și este organizat ca entitate de drept public cu activitate de cercetare-dezvoltare în secțiile universitare.

Finalitatea tratamentului recuperator în bolile dizabilitante o constituie redarea unor membri activi societății capabili să se autoîntrețină și să fie productivi pentru societate și implicit în reducerea costurilor sociale și medicale de invaliditate.

Beneficiul este, deopotrivă pentru individ care are satisfacția independenței fizice, cât și pentru societate care nu mai este constrânsă să plătească pensii de boală sau de invaliditate, deopotrivă, să beneficieze de pe urma prestației celor recuperați.

Construcția spitalului a început în anul 1974 în urma adresei M.S. nr. 367/1974, si a fost finalizată în noiembrie 1977. Spitalul a fost construit pentru a asigura fiecărui pacient posibilitatea de a reveni la o viață activă, având o bază materială, resurse naturale unice, un personal calificat și antrenat în realizarea activităților specifice reabilitării.

Baza de tratament a spitalului este unică prin diversitatea de proceduri pe care o oferă. Este singurul spital din țara care are saună proprie de apă minerală sulfuroasă cu o concentrație de sulf mai mare decât Izvoarele de la Băile Herculane. Se adaugă piscinele recent modernizate cu apă sulfuroasă, piscina pentru înot terapeutic, sectorul de hidrotermoterapie cu băi de plante, băi galvanice, dușuri subacvale, jacuzzi, saună, sectorul de fizioterapie, electroterapie, aerosoli și masaj, sălile de kinetoterapie. Sectorul de tratament a fost încadrat la toate nivelele cu personal de specialitate: profesori de cultură fizică medicală, asistenți kinetoterapeuți, maseuri, iar în sectorul de electrofizioterapie și explorări functionale, au fost încadrate personal sanitar mediu, care a fost specializat în unități de profil (București, litoral și Herculane).

În același timp, în cadrul secțiilor universitare ale spitalului își desfășoara activitate de cercetare dezvoltare cadre didactice, doctoranzi, studenți ai UMF Iasi și Universitatea Al. I. Cuza Iași.