Cuprins
- Abstract 2
- Cuvinte cheie 2
- Introducere 2
- Literatura de specialitate 3
- Metodologia cercetării 5
- Interpretarea rezultatelor 6
- Concluzii şi recomandări 11
- Bibliografie 12
- Anexă 1- Grafice şi figuri 13
- Anexă 2- Chestionar 21
Extras din proiect
În această lucrare am abordat teoria proiectului, aceasta fiind descrisă ca reprezentând o însuşire de activităţi limitate de timp, buget şi resurse, activităţi desfăşurate în vederea concretizării unui obiectiv definit, acesta având un scop specific, o dată limită, resurse umane şi materiale limitate de un buget bine definit, dar şi modul prin care poate caracterizat. De altfel, se mai defineşte şi riscul şi obiectivele care pot fi influenţate de acesta ca fiind o probabilitatea de întâmplare a unui anumit eveniment care poate cauza daune proiectelul şi nu numai. În caz că riscul se concretizează, atunci acesta devine problemă. Acestea pot proveni din surse naturale (cutremure, inundaţii), socio umane (vandalism, terorism, alte tipuri de comportament răuvoitor), evenimente economico-financiare (falimente), mediul politic (războaie), iar timpul, costul, calitatea şi scopul sunt obiective care pot fi influenţate atât în mod pozitiv cât şi negativ de apariţia riscurilor într-un proiect. Astfel, putem să definim şi să identificăm ce rol are managementul riscurilor într-un proiect, dar şi în orice altă activitate. Astfel, procesul de managementul riscurilor are rolul de a identifica, măsura şi de gestionare a riscurilor. Managementul riscurilor identifică riscurile prioritare, apărând un proces de prioritizare, astfel se gestionează mai întâi riscurile cu cea mai mare probabilitate de apariţite, dar şi cu cel mai mare impact, riscurile cu impact si probabilitate de apariţie mai mică urmând a fi gestionate ulterior.
Proiectul reprezintă o însuşire de activităţi limitate de timp, buget şi resurse, activităţi desfăşurate în vederea concretizării unui obiectiv definit, acesta având un scop specific, o dată limită, resurse umane şi materiale limitate de un buget bine definit. Astfel, proiectul poate fi caracterizat prin: încadrarea în buget şi timp, competitivitatea, interdependenţa, scop şi unicitate şi complexitate. Cercetarea şi-a propus să identifice eventualele riscuri apărute în vederea aflării care dintre riscurile apărute s-au transformat în probleme şi impactul avut. Ca obiective secundare, în lucrare vor fi urmărite identificarea riscurilor, identificarea problemelor apărute în urma riscurilor, aflarea consecinţelor acestora şi cât de eficient au fost gestionate. Prin studiul desfăşurat, am reuşit să obţinem rezultate edificatoare. Astfel, principalele riscuri identificate au fost riscurile aferente asigurării securităţii şi de apariţie a unei vremi impropii desfăşurării festivalului. De altfel şi problemele apărute au coincis cu riscurile identificate, majoritatea respondenţilor identificând vremea nefavorabilă ca fiind o problemă care a apărut. Deşi au existat anumite probleme, printre care şi lipsa numărului suficient de mare de organizatori, participanţii la acest studiu au fost, în principal, mulţumiţi de răspunsul acestora, majoritatea respondenţilor fiind mulţumiţi de rezultatul final al festivalului.
Cuvinte cheie: risc, management al riscurilor, identificarea riscurilor, impact, probabilitate, proiect cultural.
Introducere
Lucrarea de faţă doreşte să prezinte riscurile într-un proiect cultural, tipurile de riscuri, dar şi importanţa identificării şi minimizării impactului acestora.
Incertitudinea cât şi posibilele consecinţe ce vin cu aceasta, prezentă în orice proces dintr-un proiect sau orice altă activitate, impun luarea luarea în considerare a riscului în adoptarea deciziilor. În ultimii ani, problematica privind riscurile a fost luată în considerare din ce în ce mai mult devenind o preocupare importantă astfel, în prezent, majoritatea managerilor, specialiştilor din diferite industrii, afaceri sau mediul academic acordă o mai mare importanţă în înţelegerea şi/sau abordarea riscurilor, managementul riscurilor devenind unul din cele mai importante activităţi în luarea deciziilor.
Riscurile din cadrul unui proiect sunt situaţii care îngreunează îndeplinirea obiectivelor. Importanţa riscurilor diferă, astfel stabilirea obiectivelor privind riscurile este foarte importantă. Riscurile sunt identificate şi ierarhizate prin procesul de management riscurilor, determinând atât probabilitatea de producere a riscurilor, dar şi impactul acestora asupra obiectivelor.
Adoptarea deciziilor bazată pe risc reprezintă o noţiune tot mai frecvent utilizată. Prin utilizarea acestei noţiuni rezultă un proces care se ocupă de identificarea de soluţii şi opţiuni în condiţii de incertitudine. Adoptarea deciziilor bazată pe risc reprezintă un subiect complex, interdisciplinar, el cuprinzând toate etapele, dimensiunile şi aspectele vieţii, atât în fazele de management cât şi de planificare, proiectare,dezvoltare, operare. Astfel, din conceptul de “abordarea bazată pe risc în luarea deciziilor” înţelegem vizarea nevoii găsirii unor opţiuni, alternative între costuri, beneficii şi riscuri importante, relevante într-un mediu cu mai multe obiective. Luarea unor măsuri privind riscurile este imperativă, în special în cazul unui nivel insuficient de cunoştinţe privind diverse proceste, sisteme şi fenomene.
Din acest motiv, am ales să studiez riscurile care pot apărea într-un proiect. Scopul acestei lucrări este de a defini în mod clar conceptele de risc şi management al riscurilor dintr-un proiect, alegând pentru partea practică un proiect cultural.
Pentru a atinge scopul propus, am ales ca obiectivele acestei lucrări de licenţă să fie reprezentate definirea noţiunilor de risc şi management al riscurilor, identificarea şi analizarea riscurilor dintr-un proiect
În prima parte a aceste lucrări prezentate vor fi noţiunile de bază cu privire la proiect, risc şi managementul riscurilor, pentru ca în partea a doua a lucrării să fie cuprinse obiectivele, ipotezele, justificarea alegerii metodei de cercetare, analiza datelor empirice rezultate în urma studiului și concluziile cercetării.
Literatura de specialitate
Proiect şi Managementul proiectelor
M. Mocanu şi C. Schuster (2004) oferă o definiţie unde menţionează faptul că „proiectele sunt activităţi unice, orientate spre obiectiv, cu un grad ridicat de noutate şi cu o sarcină de lucru complexă. Ele sunt limitate în timp şi din punct de vedere al resurselor materiale şi umane, necesitând de obicei o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale, precum şi metodici speciale şi implicând riscuri specifice. Obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei valori noi (produs, serviciu, structură ). Sau mai pe scurt: Proiectul presupune efectuarea unei activităţi temporare în scopul creării unui produs sau serviciu nou.”
Altfel spus, proiectul reprezintă o însuşire de activităţi limitate de timp, buget şi resurse, activităţi desfăşurate în vederea concretizării unui obiectiv definit. Proiectul are un scop specific, o data limită, resurse umane şi materiale limitate de un buget bine definit.
Având în vedere definiţiile date, putem identifica diferite caracteristile ale proiectului cum sunt complexitatea, încadrarea în buget şi timp, competitivitatea, interdependenţa.
Complexitatea proiectului este dată de necesitatea controlului şi coordonării a resurselor şi materiale necesare îndeplinirii a diveritelor activităţi şi obiective.
Într-un proiect poate exista riscul de neîncadrare în buget stabilit şi de depăşire a termenului propus, astfel o bună politică şi un bun management şi control poate impiedica ca acest risc să devină o problemă.
Competitivitatea este rezultatul unor proiecte pe acelaşi profil, cu scop asemănător şi cu nevoie de resurse financiare, materiale şi chiar umane asemănătoare.
Interdependenţa este reprezentată de interacţionarea sau colaborarea cu alte proiecte asemănătoare.
Proiectul mai poate fi caracterizat şi prin: scop, care este unic şi precis şi este determinat de timp, buget şi cantitatea de resurse necesare; ciclu de viaţă, un proiect având un început şi un sfârşit clar definite; gradul de inovare si complexitate, acestea depinzând de nivelul de unicitate al proiectului, dimensiunea proiectului, resurse umane implicate, riscul în atingerea obiectivului proiectului. Costurile proiectului sunt determinate şi de complexitatea proiectului, deoarece cu cât acesta este mai mare, cu atât creşte şi necesitatea investirii în activitatea de management a proiectului. (Neagu, C., 2007:13)
“În practică, managementul proiectelor (Project Management) cuprinde structurile organizatorice necesare derulării proiectelor la nivelul organizaiei, organizarea internă a proiectelor şi corelările acesteia cu structurile organizatorice ale întregii instituţii, organizarea proceselor precum şi aspectele legate de onducerea proiectului, deci de managementul resurselor umane (sarcini şi competenţe de conducere şi comunicare, competenţe sociale ş.a.). Dacă avem în vedere managementul proiectelor ca structură organizatorică (organizare structurală), vorbim despre un concept de management. Dacă ne referim mai degrabă la elaborarea proceselor, atunci se poate vorbi despre o metodă managerială, iar dacă vizăm în special aspectele de conducere, atunci este vorba despre un concept de conducere. [ ] Concluzionând, putem defini termenul de management al proiectelor astfel: Managementul proiectelor este un concept managerial, care poate susţine în mod deosebit din punct de vedere metodic (organizare procesuală), structural (organizare structurală) şi al managementului resurselor umane o activitate complexă într-un mediu dinamic.”(Mocanu, M., Schuster, C., 2004:19)
Astfel, ca o concluzie la managementul proiectelor prezentant în această definiţie, putem aminti faptul că, în vederea derulării unui proiect viabil, este necesară stabilirea de obiective, distribuirea şi derularea eficientă a activităţilor şi a sarcinilor, stabilirea unui buget şi a unui grafic de timp şi implementarea cu succes a unui management al riscului, astfel reuşind să se identifice şi să se gestioneze eventuale riscuri apărute care pot dăuna în finalizarea cu succes a acestuia.
Riscul şi Managementul riscului
Riscul poate fi asociat cu problemele, dacă se apreciază faptul că problemele sau pericolele reprezintă o parte importantă a unei entităţi de orice natură, care poate dăuna omului, a unei activităţi sau, în cazul nostru a bunei desfăşurari a unui proiect cultural. Ca urmare, riscurile pot apărea din diferite surse cum sunt, de exemplu, evenimentele naturale (inundaţii, cutremure, etc); comportamentele socio-umane luând de exemplu acte de vandalism, de terorism şi alte tipuri de comportament răuvoitor; evenimentele de mediu economico-financiar , de exemplu falimente, căderea bursei; relaţiile comerciale şi de afaceri prin nerespectare unor anumite contracte sau chiar insolvabilitate; mediul politic prin diferite războaie, embargouri.
Bibliografie
1.Cărţi şi articole:
1)Androniceanu, A. (2004). Managementul proiectelor culturale. Bucuresti: Editura Universitară.
2)Angus, R. B. (2000). Planning, performing, and controlling projects: principles and applications (Ediţia a doua). New Jersey: Pearson Education.
3)Brandas, C., Bribu, N., Didraga, O. (2012): Risk Management Approaches and practices in IT Projects. University of Oradea, 1(1), 1014-1020.
4)Brown, M. (2004). Învaţă managementul proiectelor într-o săptămână. Bucureşti: Grupul Editorial Cosmos Viking Pinguin.
5)Ciocoiu, C. N. (2008). Risk management. Mathematical economic models, tools and techniques. Bucureşti: Editura ASE.
6)Corbeanu. A. (2000). Managementul proiectelor culturale. Bucureşti: Editura Comunicare.ro.
7)Covrig, M., Opran, C. (2002). Managementul proiectelor. Bucureşti: Editura Printech.
8)Emilia, I. (2012). Ways to improve risk management in complex projects. Management Strategies Journal, 3(17), 67-74.
9)Ene, N., C. (2005). Comparaţii asupra abordărilor internaţionale privind managementul riscului în afaceri şi proiecte. Bucureşti: Economia seria Mangement, 2(1), 74-81.
Disponibil la: http://www.management.ase.ro/reveconomia/2005-2/8.pdf
10)Florescu M., Balogh M., Neamţu, B., Balogh, N. (2011). Managementul proiectelor. Dezvoltare durabilă
11)Fundaţia Concept (2000). Piaţa culturii din România. Bucureşti.
12)Lelic-Dragicevic, M., Stojkovic, B., (traducere de) Raikic, L., Alexiu, L. (2002). Cultura. Management. Mediere. Marketing. Timişoara: Fundaţia Interart Triade.
13)McCollum, J., Banacu, C. S. (2005). Management de proiect. O abordare practică - Project management. A pratical Approach (Ediţie bilingvă engleză - română). Bucureşti: Editura Universitară.
14) Mocanu, M. , Schuster, C. (2004): Managementul proiectelor. Ed. a II-a. Bucureşti: Editura All Beck
15)O’Connor, C. A. (2004). Învaţă cum să fii lider într-o săptămână. Bucureşti: Grupul editorial Cosmos Viking Pinguin.
16)Opran, C., Stan, S. ( 2003). Planificarea, elaborarea şi implementarea proiectelor. Bucureşti: Editura comunicare.ro
17)Opran, C., Stan, S., Spânu, P. (2007). Managementul proiectelor. Bucureşti: Editura Comunicare.ro.
18)Paşcu, R., V. (2012). Managementul Proiectelor. Sibiu: Editura Universităţii" Lucian Blaga".
19)Radu, V., Simion, C., P. (2008). Administrarea proiectelor complexe. Bucureşti: Editura Tribuna Economică.
20)Turner, J. R., Simister, S. J., (traducere de) Smaranda, N. (2004). Manualul Gower de management de proiect. Bucureşti: Editura Codecs.
21)The Institute of Risk Management (2002). A Risk Management Standard. Londra: IRM
22)Treapăt, M. L, (2011). Managementul şi asigurarea riscurilor bancare. Bucureşti: Editura Economică.
23)Zhang, Y. (2009). How the Principle of Risk Management Can Be Applied to Different Types of Projects? International Journal of Business and Management, 4(1), 1-16.
2.Site-uri:
1)Fish eye fest. Disponibil la: http://www.fisheyefest.com
2)Balanced Scorecard Romania. Indicatori de risc. https://bscromania.wordpress.com/2011/03/10/bsc-si-managementul-riscului/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Riscurile asociate unui proiect cultural.doc