Sectorul de servicii turistice din România

1. INFORMAŢII GENERALE DESPRE SECTORUL SERVICIILOR TURISTICE DIN ROMÂNIA

Pe termen lung, România prezintă un punct de atracție pentru investitorii străini din toate domeniile de activitate.

Pentru a identifica rolul turismului în cadrul economiei naţionale se impune evidenţierea clasificării ramurilor economiei naţionale.

1. SECTORUL PRIMAR – include: agricultura (creşterea animalelor, silvicultura), vânătoarea, pescuitul, industria extractivă;

2. SECTORUL SECUNDAR – industriile de prelucrare (manufacturieră, grea, uşoară, alimentară, producţia şi furnizarea de energie);

3. SECTORUL TERŢIAR – sectorul serviciilor (comerţ, transporturi, alimentaţie publică, turism, serviciile şi activităţile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituţiile de cultură, învăţământ, asistenţa socială şi medicală, sportul, etc.).

În prezent, sectorul terţiar ocupă, sau tinde să ocupe, locul întâi în economia naţională, situaţie caracteristică ţărilor dezvoltate şi puternic industrializate.

Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea şi delimitarea lor faţă de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale (inclusiv serviciile cu caracter turistic). Acestea se referă la:

- imaterialitate şi intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul în general este impalpabil, intangibil, nu poate fi văzut, încercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept “invizibile”, iar comerţul cu servicii denumit “comerţ invizibil”);

- nestocabilitatea (perisabilitatea): neavând în general formă materială, acestea nu pot fi stocate şi păstrate pentru un consum ulterior;

- simultaneitatea producţiei şi consumului serviciului: determină ca orice neconcordanţă de timp sau de loc să se soldeze cu pierderi;

- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului şi a utilizatorului;

- eterogenitatea sau variabilitatea (variaţie în funcţie de specificul prestatorului, condiţii de mediu etc.).

Turismul se constituie ca o ramură distinctă a economiei naţionale.

Locul turismului este evidenţiat de următoarele elemente:

- Este o componentă a sectorului terţiar – apartenenţă susţinută de:

• conţinutul său (include activităţi de natura serviciilor: transport, alimentaţie, oferirea de informaţii, tratament)

• caracteristicile sale(nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea producţiei şi consumului), comune tuturor componentelor sectorului terţiar.

- Are caracter de ramură de interferenţă - rezultat a diversităţii activităţilor ce dau conţinut prestaţiilor turistice şi prezenţei unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentaţie publică – comerţ, tratamente medicale, ocrotirea sănătăţii ş.a.

- Este o ramură de sinteză – desfăşurarea activităţilor turistice necesită intrări din alte ramuri ca industria construcţiilor (şi indirect: industria materialelor de construcţii, a sticlei, lemnului, construcţii de maşini, chimică, industria energetică), alimentară, textilă, agricultură, transport, telecomunicaţii, gospodărie comunală, cultură şi artă ş.a.

- Dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios decât într-o strânsă corelare cu nivelurile şi ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Aceasta deoarece la obţinerea unui produs turistic participă, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naţionale.

Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidenţiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiei societăţilor şi culturilor diferitelor ţări. Acţiunea sa se manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor acţiuni diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul său de dezvoltare şi de politica promovată faţă de el.

Economia celor 8 regiuni ale României crește diferit și arată structural diferit.

La nivel național 87,82 % din PIB-ul calculat prin metoda producției reprezintă VAB – Valoarea Adăugată Brută, adică diferența dintre tot ce se produce pe parcursul unui an și consumul intermediar.

În afara VAB, la calculul PIB se adaugă impozitele pe produs, taxele vamale și se scad subvențiile pe produs.

Ponderea sectoarelor principale în economia națională raportată la VAB este conform statisticilor următoarea:

- agricultura – 4,7 %;

- industria - 24,39 %;

- construcţiile – 8,46 %;

- comerţul + serviciile – 50,27 %.