Semnificația logisticii în cadrul procesului de planificare strategică a întreprinderii

1. SISTEMUL LOGISTIC (S.L.)

DEFINIŢIE, STRUCTURĂ, TIPOLOGIE

1.1. Definiţie, terminologie utilizată în S.L.

Pornind de la elementele componente ale unui sistem de producţie, la începutul secolului XX, Ludwig von Bertalanfy (1901-1973), a evidenţiat primele elemente de logistică; el a promovat două idei care stau la baza existenţei sistemului:

- componentele sistemului (elemente sau chiar subsisteme) conlucrează între ele (logistica internă);

- sistemele, în anumite condiţii de timp şi spaţiu conlucrează între ele (logistica externă).

Într-un plan mai concret, elementele de logistică au fost dezvoltate în cadrul serviciilor de aprovizionare cu materiale militare şi armament ale armatelor; un exemplu în această direcţie îl constituie necesitatea asigurării unei aprovizionări din surse unice cu armament al arsenalului Armatei Regale Engleze, pentru a putea menţine ordine în colonii; în 1684 Simon North semnalează necesitatea abordării unei aprovizionări unitare cu armament în vederea diminuării problemelor legate de interschimbabilitatea componentelor acestora.

Elaborarea programului de debarcare a trupelor aliate în Normandia la 6 iunie 1944 a avut la bază un program logistic deosebit de complex.

Logistica a devenit un instrument frecvent utilizat în special după cel de-al doilea Război Mondial.

În industrie, elementele de logistică apar în forma actuală, în special dupa 1950; întreprinderile americane sunt printre primele care promovează logistica în conceptul managerial.

Conform definiţiei date de Asociaţia Internatională a Specialiştilor in Logistica întreprinderii, prin LOGISTICĂ se înţelege „ansamblul activitaţilor care au ca scop transportarea, livrarea cu cheltuieli minime şi în termenul cerut a unei anumite cantitaţi de produs la locul unde există o cerere pentru acest produs (material, informaţie etc.)”:

Logistica, după W. Delfmann are ca scop conceperea, proiectarea, reglarea, orientarea şi realizarea concretă a intregului flux de informaţie, substantă, personal şi energie, atât în interiorul sistemului cât şi în conexiunea lui cu alte sisteme; Integrarea elementelor în vederea asigurării unui scop bine definit, are în vedere procesul de planificare şi control al costurilor efective legate de circulaţia stocarea sau lipsa de componente. Circulaţia, stocarea sau controlul se referă atât la sistemul propriu-zis, cât şi la conexiunile externe ale lui (clienţii de diverse categorii). În conceptul marketingului integrat, logistica de marketing a conexiunilor externe clasice (bazate pe circulaţia produsului sau a serviciului finit de o anumită calitate de la producator la beneficiari), li se mai adaugă activitaţi de formare a sortimentului comercial, de prepararea, execuţia comenzilor, precum şi transmiterea de informaţii ocazionate de procesul distribuţiei utile pentru clienţi.

În contextul economiei de tranziţie, producatorii sunt obligaţi să efectueze, pe langă marketingul produselor finite şi un marketing în domeniul aprovizionarii; în acest sens, logistica aprovizionării reprezintă ansamblul de activitaţi ce cuprinde manipularea, transportul, sortarea, depozitarea subansamblelor şi a componentelor, formarea loturilor optime de livrare în proces, primirea şi onorarea comenzilor ce au drept scop deplasarea sau transferul fizic al produselor de la furnizor în depozitul propriu şi apoi pe linia de fabricaţie, sau în atelierul de producţie.

Logistica mai poate fi asimilată cu un complex de activitaţi care se ocupau cu optimizarea fluxurilor din interiorul şi/sau exteriorul unui sistem, ţinând seama de structura componentelor, de structura şi natura proceselor ce au loc în interiorul şi/sau în exteriorul sistemului analizat.

Sistemul logistic (S.L.) este definit ca şi ansamblul proceselor, al fluxurilor şi a structurilor aferente logisticii.

Componentele de bază ale S.L. sunt manipularea, transportul, aşteptarea, depozitarea, formarea şi controlul unitaţii de încărcătură.

Manipularea ( ) - constă într-un complex de operaţii care presupune deplasarea unui obiect sau a unei unitaţi de încărcătură în raza locului de muncă, în apropierea lui, sau între două locuri de muncă. Distanţa de deplasare depinde de tipul şi forma locului de muncă; se apreciază că distanţa maximă pentru manipulare este de 15-20 m în jurul unui loc de muncă.

Structural, manipularea înseamnă:

- apucarea, prelucrarea obiectului muncii;

- ridicarea, extragerea lui de pe suportul existent;

- deplasarea liniară, transferul pe orizontală sau pe verticală, sau

- rotirea lui (completă sau secventială) în vederea unei repoziţionări ulterioare;

- depunerea obiectului muncii in noul loc de muncă, sau în noua poziţie;

- în anumite circumstanţe în proces mai intervin: încarcarea/depunerea sau descarcarea/îndepartarea de componente ale produsului manipulat.

Manipularea se face manual, mecanizat şi combinat, în funcţie de dimensiunea/structura produselor şi de distanţa pe care se efectuează deplasarea.

Transportul ( ) - reprezintă componenta de bază a activitaţii de logistică; el se concretizează prin:

- Deplasarea obiectului muncii (a unitaţilor de încărcătură) pe o anumita distantă ( ).

- Deplasarea echipamentelor de transport în vederea încărcării cu obiectele muncii ( ).

După locul unde se desfaşoară, deosebim:

- Transportul intern (în interiorul organizaţiei); acesta poate fi transport inter-operaţional (obiectul muncii este transportat de la un loc de muncă la altul), sau transport de depozitare (scoaterea semifabricatelor şi a componentelor de la magazii şi transferul la secţii; sau depozitarea produselor finite în vederea desfacerii).

- Transportul extern (în afara organizaţiei); el are drept scop asigurarea organizaţiei cu elemente intrări de la furnizori direcţi şi/sau asigurarea clienţilor cu produsele (serviciile) elementele ieşiri ale organizaţiei.

Structural transportul se poate realiza:

- Cu echipamente/sisteme de transport universale:

- cărucioare, paleţi, macarale, poduri rulante, motostivuitoare pentru transportul intern;

- în vrac, balotat, containerizat, în vagoane, autotransportoare, nave fluviale şi aeriene pentru transportul extern.

- Cu echipamente/sisteme de transport speciale:

- lăzi, containere, baxuri, cutii, estacade cu dotare specială, pentru transportul intern;

- cisterne, vagoane de marfa cu destinaţie specială, autotrailere, autotrenuri, avioane de transport, pentru transportul extern.

- Cu echipamente/sisteme de transport specializate.

- funiculare, benzi de transport, sisteme pneumatice/mecanice pentru transportat eşantioane sau probe, dispozitive şi roboţi pentru alimentare-evacuare, sisteme de apucare speciale, pentru transportul intern;

- vagoane cu destinaţie specială (pentru transport alimentar, transport de alumină etc.), autotrenuri cu destinaţie specială (transporturi autoturisme), nave cu destinaţie specială (nave de pescuit sau/şi prelucrare industrializată a peştelui), nave aeriene de construcţie specială (logistica militară, transport grupuri mici) pentru transportul extern.