Sistem de Management al Continutului - JOOMLA

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Sistem de Management al Continutului - JOOMLA.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 63 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Management

Cuprins

Capitolul 1. Introducere
Capitolul 2. Sistem de e-learning
2.1. Definiţii
2.2. Sistem de e-learning asincron
2.2.1. Tipuri de sisteme de e-learning asincrone
2.2 2. Tehnologii Open Source pentru e-learning-ul asincron
Capitolul 3. Sisteme de Management al Conţinutului
3.1. Introducere
3.2. Funcţii
3.3. Un model de Sistem de Management al Conţinutului - JOOMLA
Capitolul 4. Implementarea componentelor de comunicare asincronă
4.1. Forumul – componentă de comunicare asincronă
4.2. Premise, obiective şi context de utilizare
4.3. Interfaţă
4.3. Prezentare aplicaţie
Capitolul 5. Concluzii
Bibliografie

Extras din document

Capitolul 1. Introducere

Tehnologia informaţiei, cu principalul său exponent – calculatorul, a pătruns în domeniul educaţional, iniţial ca obiect de studiu, apoi ca instrument auxiliar pentru mărirea productivităţii şi în cele din urmă chiar ca instrument pentru educaţie şi instruire. Caracteristicile sistemului educaţional actual – specializarea accentuată, perimarea accelerată a cunoştinţelor din domeniile de vârf, permanentizarea instruirii, creşterea numărului celor care doresc să urmeze un sistem de instruire, de nivel cât mai înalt, creşterea mai lentă sau cvasi-nulă a capacităţilor de instruire, creşterea posibilităţilor de informare – fac din calculator un instrument indispensabil în sistemele moderne de educaţie. Educaţia asistată de calculator se referă la utilizarea calculatorului ca element principal al mediului educaţional, în scopul învăţării. Textul scris rămâne principalul mijloc de transmitere a informaţiilor dar aceste nu mai este tipărit pe hârtie, ca în perioada educaţiei bazate exclusiv pe manual, ci se mută din ce în ce mai mult pe ecranele calculatoarelor. Pe lângă text, calculatoarele aduc o serie de elemente noi care au rolul să îmbunătăţească procesul educaţional: trimiteri interactive, elemente vizuale (imagini statice şi animate), sunet, stimuli tactili, olfactivi sau neurologici.

Obiectivul lucrării de faţă este prezentarea şi explicarea conceptelor de educaţie la distanţă, e-learning, explicarea necesităţii apariţiei acestora, definirea tehnologiilor aplicate în educaţia la distanţă, împreună cu avantajele şi dezavantajele acestora.

Lucrarea de faţă îşi propune prin structura sa să evidenţieze câteva aspecte relevante ale utilizării tehnologiei informaţiei în activitatea de învăţare.

În primul capitol sunt prezentate obiectivele lucrării, conceptele întâlnite în universul instruirii, precum educaţie, educaţie la distanţă şi e-learning.

În capitolul 2 se regăsesc o serie de tehnologii aplicate în e-learning, întrucât noile tehnologii educaţionale sunt o consecinţă directă atât a evoluţiei metodelor psihopedagogice în educaţie, cât şi a a noilor tehnologii de IT&C. Sunt prezentate caracteristicile weblog-ului, forumurilor de discutii, conceptului de posta electronica, sistemelor de instruire bazate pe web, etc. Un weblog, sau pe scurt un blog, poate fi un instrument ideal în învăţare datorită structurii sale simple, organizate şi tot mai mulţi profesori îl folosesc actual ca un mijloc de a ţine legătura cu studenţii. Dintre sistemele de instruire bazate pe net cele mai importante sunt Sistemele de Management al Învăţării, deoarece acestea joacă un rol crucial în crarea, stocarea, reutilizarea, gestionarea şi expedierea de conţinuturi educaţionale.

Noile metode disponibile în programele de educaţie la distanţă diferă foarte mult de cele tradiţionale. De aceea, integrarea tot mai amplă a noilor tehnologii informatice şi de comunicare în procesul de învăţămînt, necesită o reconsiderare profundă a didacticii contemporane, întrucît noile medii de învăţare disponibile prin aceste noi tehnologii diferă fundamental de predarea şi învăţarea în tradiţionala sală de clasă.

Această reconsiderare trebuie să pornească în primul rînd de la analiza specificului acestor noi tehnologii, şi a funcţiilor multiple pe care le pot ele îndeplini: funcţii de comunicare, demonstraţie, soluţionare de probleme, de aprofundare, simulare, evaluare, şi chiar de sensibilizare şi creştere a motivaţiei. În caz contrar aceste programe riscă să aibă un efect mult mai mic decît cel scontat.

Utilizarea în învăţămînt a acestor noi tehnologii determină schimbări radicale la nivelul fiecărei componente a procesului didactic, atît a predării, cît şi a învăţării. În concluzie, tehnologiile avansate au potenţialul de a valorifica mai mult didactica actuală dar şi de a conduce la o reconsiderare majoră a acesteia. Acestea implică în acelaşi timp o schimbare a rolului profesorului de la cel de expert la cel de facilitator sau de îndrumător, cît şi a structurii sistemului de învăţămînt. Tehnologia instrucţională determină în ceea ce priveşte evaluarea, includerea acesteia în însuşi procesul instrucţional, asigurând studenţilor un feedback permanent care să le orienteze învăţarea, să le corecteze sarcinile, şi să le structureze experienţele de învăţare în jurul nevoilor lor individuale. Cu ajutorul noilor tehnologii, rezultatele evaluării pot fi urmărite de un instructor specializat sau pot fi înregistrate în fişe individuale care să arate evoluţia studenţilor.

Capitolul 2 continuă cu abordări în educaţia la distanţă şi se detaliază tipurile de învăţamânt la distanţă, precum şi o serie de platforme, dintre care una este utilizata si la “Universitatea Dunărea de Jos” Galaţi: ARIADNE. Dintre tipurile de învăţamânt la distanţă existent de-a lungul timpului se menţionează educaţia prin corespondenţă, educaţia prin radio, educaţia prin televiziune şi educaţia prin Internet. Acest capitol se încheie cu prezentarea tehnologiilor open source folosite in cadrul unor sisteme de e-learning asincrone. Utilizarea de FOSS în educaţia la distanţă aduce numeroase avantaje, expuse la sfârşitul capitolului doi.

Capitolul 3 realizeaza o introducere in Sistemele de Management al Continutului, prezentand pe scurt functiile unor astfel de sisteme. Sistemul de management al conţinutului - CMS {Content Management System) - este iniţial moştenit de la GED (Gestiunea Electronică a Documentelor), instrumentele de gestiune a conţinutului sunt frecvent utilizate pentru managementul creării şi publicării paginilor sau documentelor în site-urile Web. Site-urile ce necesită utilizarea acestor tehnologii sunt, cel mai adesea, site-uri editoriale sau de gestionare a cunoştinţelor. Printre principalele funcţionalităţi oferite de soluţiile de gestiune a conţinutului sunt: crearea, gestiunea, stocarea şi distribuţia conţinutului, gestiunea calităţii informaţiilor publicate, gestiunea utilizatorilor şi a drepturilor lor, indexarea şi căutarea în conţinut, administrarea arborescentă a site-ului.

In capitolul 4 este prezentata aplicatia, care consta in implementarea unei componente de comunicare asincrona, respectiv un forum, in cadrul unui Sistem de Management al Continutului, respectiv Joomla.

Capitolul 2. Sistem de e-learning

Un sistem de e-learning (de formare la distanţă sau educaţie virtuală) constă într-o experienţă planificată de predare-învăţare, organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi asimilate de studenţi în manieră proprie, fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenţă sau sincronicitate. E-learning reprezintă, de fapt, o îmbinare între multimedia (sunet, imagine, text) şi Internet (difuzare on-line, interactivitate). Medierea se realizează prin modalităţi diverse, de la material pe dischetă sau CD (eventual prin corespondenţă), la tehnologii de transmitere a conţinuturilor prin Internet.

În ultimii ani a crescut cererea de instrumente care să sprijine nevoia crescândă de orientare în contextul învăţării continue. Un răspuns strategic a fost să se profite de Internet, cu convingerea că poate oferi o accesibilitatea mai mare la serviciile de orientare, pentru o gamă mai largă de clienţi şi, în special, pentru cei care au probleme de accesare a formelor tradiţionale de orientare. [Grindei, 2007]

Fisiere in arhiva (1):

  • Sistem de Management al Continutului - JOOMLA.doc